Video Marile proiecte de infrastructură din vest, întârziate. Viaductul de autostradă așteptat de două decenii
0Lucrările la cel mai spectaculos viaduct de pe Autostrada Transilvania (A3) au început în anii 2000, dar au fost blocate ani la rând. Tronsonul cu tuneluri de pe Autostrada Lugoj–Deva (A1), lansat după 2010, este încă în șantier. Și în cazul magistralei feroviare din vest, întârzierile sunt uriașe.
Construcția unuia dintre cele mai lungi viaducte de autostradă din Europa a început în 2004, la Suplacu de Barcău (județul Bihor), odată cu lucrările la Autostrada Transilvania (A3), care va lega Brașovul de granița cu Ungaria, prin Cluj-Napoca și Oradea.
Mobilizare pe Autostrada Transilvaniei
Viaductul, de 1,8 kilometri și 45 de deschideri, traversează lacul de acumulare al localității și face parte din tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș, de 26 de kilometri.
„Acest viaduct nu era inclus în studiul de fezabilitate și va crește costurile cu circa 60 milioane de euro reprezentând valoarea lucrărilor. Oricum este cel mai mare viaduct din această zona a Europei’, informa, în 2007, Mihai Grecu, directorul general de la acea vreme al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale.
El estima că întregul tronson împreună cu viaductul urmau să fie finalizate în 2009.
Construcția a început după semnarea de către statul român a contractului cu firma americană Bechtel, dar a fost suspendată în 2013. Atunci proiectul a fost abandonat după ce ajunsese la jumătate, în timp ce aproape 80 la sută din lucrările la viaduct erau realizate.
În noiembrie 2023, a fost semnat un nou contract pentru continuarea lucrărilor, câștigat de Construcții Erbașu. Contractul, în valoare de 884 de milioane de lei (fără TVA), este finanțat prin Programul Transport 2021–2027. Lucrările au fost reluate la începutul lui 2024, iar recent constructorii au anunțat o mobilizare importantă pe șantier, cu 462 de muncitori și 230 de utilaje.
„În această fază, se execută săpături în deblee, umpluturi din material corespunzător, strat de formă și fundație din balast. În paralel, se execute podețe prefabricate din beton, drenuri longitudinale în zonele de debleu și se desfășoară lucrări pentru scurgerea și evacuarea apelor. Se intervine și în zona consolidărilor: stabilizăm terenul de fundare cu lianți hidraulici, realizăm structuri de sprijin din piloți forați și ziduri din beton, protejăm taluzurile cu mască drenantă și gabioane. În ceea ce privește structurile, se lucrează la armarea și cofrarea fundațiilor, elevațiilor și suprastructurilor”, informau constructorii, la începutul lunii mai. Viaductul ar putea fi finalizat în acest an.
Autostrada cu tuneluri, așteptată de peste un deceniu
În vestul României, Autostrada Lugoj–Deva este așteptată de peste un deceniu. Lucrările au început în 2011, iar primul lot, de 28 de kilometri în județul Timiș, a fost finalizat în 2013. Construcția celorlalte trei tronsoane, care traversează județele Timiș și Hunedoara, a început în 2014 și a fost finalizată între 2017 și 2019, cu excepția unui segment de 9,13 kilometri, aflat încă în lucru.
Sectorul numit și „Autostrada cu tuneluri”, între Margina–Holdea, a fost blocat din 2017. După reluarea licitației, CNAIR a atribuit în 2022 contractul către Spedition UMB, pentru peste 1,8 miliarde de lei (fără TVA), prin Programul Național de Redresare și Reziliență.
Tunelurile au fost cerute încă din 2010 de organizații de mediu, pentru a permite un „culoar verde” destinat faunei mari din Munții Apuseni, Poiana Ruscă și Defileul Mureșului. Acordul de mediu a fost revizuit pentru a include aceste tuneluri.
În februarie 2025 au început lucrările de excavare la cele două tuneluri, cu o lungime totală de 2,1 kilometri. Acestea trebuie finalizate în 2026, odată cu întregul tronson Margina - Holdea.
Magistrala feroviară întârziată
Tot în vestul României, lucrările la cele patru tronsoane ale magistralei feroviare Simeria - Arad (Km 614), care însumează 141 de kilometri, au înregistrat întârzieri semnificative, în cei șase ani de la începerea lor.
Dintre acestea, tronsonul Ilteu–Gurasada, început în 2018, are un stadiu fizic de 79 la sută, fiind cel mai întârziat. Pe traseul de circa 23 de kilometri al secțiunii dintre județele Arad și Hunedoara sunt construite două tuneluri și o polată (tunel la zid), cu o lungime totală de aproximativ 1,2 kilometri.
Proiectul prevede construcția unui tunel de 268 de metri, a unei polate și a unui tunel de 678 de metri, distanța dintre cele două tuneluri fiind de 431 de metri. Finalizarea lucrărilor la tuneluri este estimată în decembrie 2026, însă Asociația Pro Infrastructură arată că termenul poate fi prelungit.
„Semnat în 2017 cu termen de 3 ani, Ilteu-Gurasada a acumulat deja o întârziere de 5 ani. Deși ajuns la stadiul fizic de 79 la sută, cu ritmul foarte lent de execuție și reproiectările care durează ani de zile, estimăm că tronsonul mai are nevoie de încă 3-5 ani ca să fie gata”, informau reprezentanții API, pe pagina de Facebook a asociației.
Întreaga magistrală feroviară vizează un traseu modernizat pentru a putea fi străbătut de trenurile de călători cu viteze de până la 160 km/h. Ea va cuprinde 60 de kilometri de traseu nou, mai multe tuneluri și nouă poduri peste râul Mureș.
Singurul subtronson aproape gata este Km 614 – Bârzava (42 kilometri), a cărui finalizare este estimată în iunie 2025. Alte două tronsoane, Bârzava–Ilteu și Gurasada–Simeria, ar putea fi gata în 2025–2026.
Se încarcă comentariile...
