Judecătorii CCR au respins ordonanța privind litigiile salariale ale bugetarilor pentru că Guvernul nu a justificat urgența

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, joi, cu majoritate de voturi, că Ordonanța de urgență a Guvernului 62/2024, care stabilea o procedură specială pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și prestațiile de asigurări sociale, este neconstituțională în ansamblul său.

Judecătorii CCR Foto: inquam photos

UPDATE CCR a amânat pentru 23 septembrie decizia privind conflictul dintre Guvern și ÎCCJ

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru 23 septembrie pronunțarea asupra sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan privind conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Disputa vizează plata restanțelor salariale ale magistraților, estimate de Executiv la peste 4 miliarde de lei.

UPDATE Ordonanță neconstituțională

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, joi, cu majoritate de voturi, că Ordonanța de urgență a Guvernului 62/2024, care stabilea o procedură specială pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și prestațiile de asigurări sociale, este neconstituțională în ansamblul său.

Potrivit unui comunicat al CCR, ordonanța a fost adoptată fără a fi justificată existența unei situații extraordinare care să impună reglementarea prin ordonanță de urgență.

„Motivarea adoptării ordonanţei de urgenţă este una formală, nefiind invocată existenţa unei situaţii extraordinare, preexistente, cuantificabile şi obiective, care să necesite reglementarea imediată, astfel încât a constatat încălcarea art.115 alin.(4) din Constituţie”, a transmis Curtea.

Judecătorii constituționali arată că actul normativ urmărea introducerea unui mecanism special pentru unificarea practicii judiciare în litigiile privind salariile, pensiile și alte drepturi sociale ale personalului plătit din fonduri publice, însă argumentele Guvernului nu justificau adoptarea unei ordonanțe de urgență.

„Ordonanţa de urgenţă criticată urmăreşte instituirea unei proceduri speciale pentru soluţionarea litigiilor privind salariile, pensiile şi alte drepturi sociale ale personalului plătit din fonduri publice, prin crearea unui mecanism de unificare a practicii judiciare. Totuşi, existenţa unei practici neunitare nu reprezintă o situaţie extraordinară, fiind inerentă oricărui sistem judiciar, iar mecanisme privind asigurarea unei jurisprudenţe unitare, precum recursul în interesul legii şi hotărârile prealabile, sunt deja reglementate de Codul de procedură civilă”, explică CCR.

Curtea subliniază că „elementele de oportunitate legislativă invocate nu se încadrează în exigenţele constituţionale referitoare la adoptarea ordonanţelor de urgenţă a Guvernului”, motiv pentru care a constatat neconstituționalitatea ordonanței în ansamblul său.

În martie 2026, ÎCCJ a anunțat că dă în judecată Guvernul Bolojan pentru neplata salariilor restante din Justiție, procesul a fost pierdut de Executiv la Curtea de Apel București, iar ulterior, în timpul procesului, Ilie Bolojan a anunțat că vrea să sesizeze CCR pe tema unui conflict juridic de natură constituțională între ÎCCJ și Guvern în legătură cu plata restanțelor salariale din zona de Justiție.

Anunțând, pe 2 iulie, sesizarea Curții Constituționale, premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că instanțele și-au depășit atribuțiile constituționale prin obligarea Guvernului să aloce fonduri din bugetul de stat.

„Am decis, în ședința de Guvern, sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”, a declarat Bolojan.

Potrivit acestuia, elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă reprezintă atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului, prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și de Codul administrativ.

„Puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție”, a afirmat premierul.

În opinia sa, hotărârea instanței „perturbă direct echilibrul bugetar național” și reprezintă „o ingerință directă” în activitatea Executivului.

Șeful Guvernului a explicat că Înalta Curte a sesizat Curtea de Apel București în luna martie, solicitând obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale restante și penalități aferente. Executivul a contestat hotărârea, iar termenul stabilit pentru judecarea căii de atac este 9 iulie. Bolojan a atras atenția și asupra penalităților stabilite de instanță.

„Prima instanță a stabilit, în afara acestei sume, și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro”, a declarat Bolojan.

El a precizat că impactul financiar este și mai mare, deoarece există solicitări similare formulate și în zona parchetelor, estimate la aproximativ 3 miliarde de lei. Astfel, valoarea totală a obligațiilor invocate de Executiv depășește 7 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor susține că executarea unei astfel de hotărâri ar afecta grav bugetul de stat și ar aduce atingere principiului separației și echilibrului puterilor în stat.

Ce a decis Curtea de Apel București

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.

Instanța a stabilit că Executivul trebuie să pună în executare hotărârea în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a deciziei.

În cazul nerespectării termenului, Guvernul și Ministerul Finanțelor vor datora penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Totodată, instanța a dispus aplicarea unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea.

Dosarul a fost soluționat de Curtea de Apel București într-un ritm accelerat, hotărârea fiind pronunțată chiar la primul termen de judecată.