9 august, ziua în care s-a sfârșit un vis: Mihai Viteazul a fost asasinat de mercenarii generalului Basta

În ziua de 9 august, anul 1601, domnitorul Mihai Viteazul a fost ucis în tabăra de la Turda, de mercenari trimiși de generalul Giorgio Basta. Tot în ziua de 9 august, dar în 1945, orașul japonez Nagasaki este devastat de o bombă atomică americană.

Mihai Viteazul/FOTO: Wikipedia

1601: Domnitorul Mihai Viteazul a fost ucis de mercenari

Născut în 1558, Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești între 1593-1600. Pentru o scurtă perioadă (mai precis în anul 1600), a fost conducător de facto al celor trei state medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova. 

Mihai Viteazul FOTO: Arhivă

A devenit domn al Țării Românești în 1593 și a declanșat răscoala antiotomană, obținând mai multe victorii importante, inclusiv la Călugăreni (1595).

În 1599 a cucerit Transilvania, iar în 1600 și Moldova, realizând pentru prima dată unirea politică a celor trei țări române. Domnia sa s-a prăbușit însă în urma opoziției nobilimii transilvănene, a intervenției polone și a conflictului cu generalul imperial Giorgio Basta. 

Mihai Viteazul a fost ucis la 9/19 august 1601, în tabăra de la Turda, de mercenari trimiși de generalul Giorgio Basta, după ce s-a opus arestării.

Capul său a fost dus și înmormântat la Mănăstirea Dealu, însă locul în care se află trupul său rămâne necunoscut.

1810: Napoleon anexează Westfalia ca parte a Primului Imperiu Francez

Născut pe 15 august 1769, Napoleon Bonaparte, a fost împărat al Franței din 18 mai 1804 până la prima sa abdicare, în 1814, revenind pentru scurt timp la putere în timpul celor O Sută de Zile, în 1815.

Napoleon Bonaparte/FOTO: Profimedia

S-a remarcat ca general în timpul Revoluției Franceze și a condus o serie de campanii militare în Europa și Orientul Mijlociu în cadrul Războaielor Revoluționare Franceze și al Războaielor Napoleoniene.

După înfrângerea Prusiei, Napoleon a reorganizat o parte din teritoriile cucerite și a creat, în 1807, Regatul Westfaliei, un stat-satelit condus de fratele său, Jérôme Bonaparte. Deși formal independent, regatul se afla sub controlul Franței și a servit drept instrument pentru extinderea influenței napoleoniene în statele germane.

1945: Orașul japonez Nagasaki este devastat de o bombă atomică americană

În iulie 1945, Proiectul Manhattan dezvoltase două tipuri de bombe atomice: „Little Boy”, pe bază de uraniu îmbogățit, și „Fat Man”, pe bază de plutoniu.

Grupul 509 al Forțelor Aeriene ale SUA a fost instruit pentru utilizarea acestora și desfășurat pe insula Tinian. La 26 iulie 1945, Aliații au cerut capitularea necondiționată a Japoniei prin Declarația de la Potsdam, avertizând că, în caz contrar, țara va suferi o „distrugere rapidă și totală”.

Guvernul japonez a ignorat ultimatumul.

La 6 și 9 august 1945, Statele Unite au lansat bombele atomice „Little Boy” și „Fat Man” asupra Hiroshimei și Nagasaki, provocând moartea a până la 246.000 de persoane, majoritatea civili.

Bombardamentele au fost urmate de capitularea Japoniei la 15 august 1945 și au rămas singurele utilizări ale armelor nucleare într-un conflict armat, continuând să fie intens dezbătute din punct de vedere moral și istoric.

Bombardamentele atomice rămân și astăzi subiectul unor ample dezbateri. Susținătorii consideră că acestea au grăbit încheierea războiului și au evitat pierderi și mai mari de vieți omenești, în timp ce criticii susțin că au fost inutile și constituie o crimă de război, ridicând probleme morale, juridice și geopolitice legate de utilizarea armelor nucleare.

1969: Actrița americană Sharon Tate a fost ucisă de membrii sectei lui Charles Manson

Născută pe 24 ianuarie 1943, în Dallas, Texas, Sharon Tate a fost o actriță americană și fotomodel.

Sharon Tate/FOTO: Wikipedia

În anii 1960, a apărut în reclame și în roluri de televiziune de mici dimensiuni, înainte de a juca în filme și de a avea o carieră în modelling.

Datorită interpretărilor sale apreciate atât în comedii, cât și în drame, a fost considerată una dintre cele mai promițătoare actrițe ale noii generații de la Hollywood, fiind comparată cu Marilyn Monroe.

Primul său rol important a fost cel al lui Jennifer North în drama „Valley of the Dolls” (1967), interpretare care i-a adus o nominalizare la Globul de Aur. În aceeași perioadă, a apărut într-un pictorial pentru Playboy, realizat de regizorul Roman Polanski, care avea să-i devină soț.

Tot în 1967, Sharon Tate a jucat în comedia horror „The Fearless Vampire Killers”, regizată de Polanski. Ultimul ei film finalizat, „12+1”, a fost lansat postum, în 1969.

La 9 august 1969, Sharon Tate și alte patru persoane au fost ucise în locuința pe care o împărțea cu Roman Polanski de membrii Familiei Manson, o sectă condusă de Charles Manson. Regizorul se afla în acel moment în afara țării, iar Sharon Tate era însărcinată în opt luni și jumătate.

1999: Președintele rus Boris Elțîn îl numește pe Vladimir Putin în funcția de prim-ministru

Președintele rus Vladimir Putin a fost ofițer KGB timp de 15 ani, apoi a ocupat funcții în administrația din Sankt Petersburg și la Kremlin, potrivit Britanica.

Boris Elțîn și Vladimir Putin/FOTO: AFP

În 1998 a devenit director al FSB, iar în 1999 Boris Elțîn l-a numit prim-ministru și, ulterior, președinte interimar. După succesul operațiunii militare din Cecenia, Putin a câștigat alegerile prezidențiale din 2000 și a promis combaterea corupției și consolidarea statului rus.

Putin avea să devină din nou premier, în 2008, după alegerea lui Dmitri Medvedev ca președinte. În 2011, cei doi au anunțat că își vor schimba din nou funcțiile, iar Putin a câștigat al treilea mandat de președinte în 2012, numindu-l ulterior pe Medvedev prim-ministru.

2021: Moare Serghei Adamovici Kovaliov, activist și politician rus

Născut pe 2 martie 1930, în RSS Ucraineană, Serghei Kovailov a fost un activist rus pentru drepturile omului, disident sovietic și politician.

Serghei Kovaliov/FOTO: EPA-EFE

În perioada Uniunii Sovietice a fost persecutat și închis din motive politice, iar după prăbușirea URSS a devenit una dintre cele mai importante voci în apărarea drepturilor omului din Rusia.

În 1969, a fost unul dintre fondatorii Grupului de Acțiune pentru Apărarea Drepturilor Omului în URSS, prima organizație independentă de acest fel din Uniunea Sovietică. 

În decembrie 1974, Kovaliov a fost arestat și, un an mai târziu, judecat la Vilnius sub acuzația de „agitație și propagandă antisovietică”. A fost condamnat la zece ani de închisoare și exil.

După destrămarea Uniunii Sovietice, Kovaliov a intrat în politică. A contribuit la redactarea Declarației drepturilor omului și cetățeanului din Rusia și la elaborarea capitolului privind drepturile și libertățile fundamentale din Constituția Federației Ruse.

Kovaliov s-a opus războiului din Cecenia și a criticat regimurile lui Boris Elțîn și Vladimir Putin.

A cerut investigarea atentatelor din Moscova din 1999, a condamnat războiul ruso-georgian din 2008, a semnat manifestul „Putin trebuie să plece” și s-a opus anexării Crimeei și sprijinului acordat de Rusia separatiștilor din estul Ucrainei.

Serghei Kovaliov a murit în somn, la Moscova, pe 9 august 2021, la vârsta de 91 de ani.