VIDEO Kovesi, la bilanţul DNA: Munca noastră i-a neliniştit pe mulţi dintre cei care se credeau de neatins. Prună anunţă că o va reînvesti la şefia DNA
0
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi-a prezentat, joi, Raportul anual de activitate pe anul 2015. La eveniment au participat şi preşedintele Klaus Iohannis, dar şi premierul Dacian Cioloş. adevarul.ro transmite, în direct, bilanţul DNA. „Înţeleg să iau act de performanţa susţinută a DNA şi să aplic dispoziţiile legii prin propunerea de reinvestire a procurorului şef al DNA”, a declarat ministrul Justiţiei, Raluca Prună.
Cele mai importante declaraţii:
Laura Codruţa Kovesi: În analiza de anul trecut am prezentat cele mai mari cifre la înfiinţarea instituţiei. Anul acesta rezultate sunt mult mai mari. Anul trecut au fost trimişi în judecată de 5 ori mai mulţi miniştri şi parlamentari decât în 2013: un prim-ministru, 5 miniştri, 16 deputaţi şi 5 senatori. Este cel mai mare număr de demnitari investigaţi de DNA într-un an.
Am instituit măsuri asiguratorii de aproape jumătate de miliard de euro.
Sunt cele mai impresionante cifre de la înfiinţarea DNA.
Rezultate obţinute de DNA ne obligă să lansăm şi o discuţie despre necesara reformă a statului în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţie. Este bine că avem în fiecare an tot mai mulţi inculpaţi pentru corupţie? Este bine că în fiecare an avem tot mai mulţi condamnaţi pentru corupţie? Răspunsul trebuie să îl dea societatea.
Dosarele aflate în lucru la DNA ne arată însă că nu am prins toţi corupţii. Rezultatele noastre demonstrează că existe vulnerabilităţi majore care pun în pericol buna funcţionare a societăţii. Corupţia are efecte dramatice şi se manifestă prin aceleaşi acţiuni repetitive. În urma unor măsuri clare de prevenire şi control tipologia faptelor investigate şi mecanismele care au permis săvârşirea faptelor se repetă.
Există sectoare în domeniul achiziţiilor publice în care corupţia este generalizată. De multe ori, atribuirea contractelor sau plăţile aferente contractelor sunt condiţionate de primirea unor sume de bani mascate prin înţelegeri frauduloase sau contracte fictive.
Faptele de corupţie au efecte directe asupra noastră, a tuturor. În multe cazuri sumele care se dau mită funcţionarilor sunt obţinute prin evaziune fiscală, delapidare sau alte infracţiuni. Astfel, banii care ar fi trebuit să ajungă la salarii sau pentru investiţii publice intră în buzunarele funcţionarilor corupţi.
Există sectoare în domeniul achiziţiilor publice în care corupţia este generalizată. De multe ori, atribuirea contractelor sau plăţile aferente contractelor sunt condiţionate de primirea unor sume de bani mascate prin înţelegeri frauduloase sau contracte fictive.
Corupţia se reflectă în calitatea şi preţul serviciilor de care beneficiază cetăţenii. Cetăţenii sunt afectaţi de calitatea drumurilor când recepţia lucrării se face plătind mită. Cetăţenii plătesc un preţ mai mare când se dă mită pentru punerea pe piaţă a medicamentelor. În dosarele trimise în judecată banii daţi mită au fost de 431 de milioane euro. O sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanţarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 şi 2018.
Unii condamnaţi nu execută întreaga pedeapsă dată de judecători. Unii sunt eliberaţi condţionat fără a fi recuperat prejudiciul sau folosid tertipuri adminsitrative. Astfel de situaţii duc treptat la o lipsă de încredere în instituţii.
Am trecut un an greu. în care datorită anchetelor noastre am fost atacaţi în mod constant. S-a încercat şi se încearcă modificarea procedurilor şi a posibilităţilor de investigare. Munca noastră i-a neliniştit pe mulţi dintre cei care se credeau de neatins şi i-a deranjat pe cei care credeau că funcţia e o garanţie a intangibilităţii.În această luptă am avut alături de noi cel mai important aliat: cetăţenii. Fără ei, munca noastră nu ar fi fost posibilă. Sunt mii de oameni alături de noi, care vor o societate clădită pe corectitudine. Sunt acei oameni oneşti care în urmă cu câteva luni au strigat în stradă „Corupţia ucide“. Această conştientizare a societăţii e cea care ne ajută cel mai mult împotriva corupţiei.
În dosarele DNA în care s-au pronunţat hotărâri definitive în anul 2015 statul român are de recuperat aproape 200 milioane euro. Această sumă ar trebui să intre efectiv în bugetul statului dacă ea va fi executată de organele fiscale.
Aşa cum am mai susţinut este important ca hotărârile judecătoreşti definitive să fie executate efectiv. Doar aşa scopul pedepsei poate fi atins.
Să nu uităm că aceste sume aparţin de drept bugetului de stat şi trebuie să fie utilizate în folosul societăţii.
FOTO Eduard Enea/Adevărul
Preşedintele Klaus Iohannis: Vă felicit pentru bilanţul pe anul 2015. Prin prezenţa mea aici vreau să transmit încă o dată susţinerea mea pentru lupta anticorupţie, pentru întărirea statului de drept şi a independenţei justiţiei.
De la an la an, activitatea DNA a devenit tot mai eficientă prin numărul de dosare şi prin complexitatea lor, precum şi prin hotărârile judecătoreşti definitive de confiscare şi recuperarea unor bunuri provenite din infracţiuni.
Sunteţi un model de instituţie funcţională şi aţi creat un standard de performanţă. Prin activitatea şi reuşitele dumneavoastră aţi câştigat aprecierea cetăţenilor României care îşi doresc să traiască într-o ţară fără corupţie.
Direcţia Naţională Anticorupţie prezintă Raportul de activitate pe anul 2015 (partea a II-a)
Pemiteţi-mi să remarc menţinerea stabilităţii cadrului legislativ şi faptul că s-a evitat pericolul unor legi sau acte normative care ar fi riscat să îngrădească lupta anticorupţie, cum ar fi amnistia şi graţierea sau modificări intempestive la Codul penal sau la Codul de Procedură Penală.
Încuviinţarea de către Parlament a cererilor justiţiei rămâne însă un capitol cu restanţe periodice. Doresc să subliniez încă o dată faptul că imunitatea parlamentară nu are voie să se transforme într-o piedică în lupta anticorupţie.
FOTO Eduard Enea/Adevărul
O altă problemă rămâne recuperarea prejudiciul adus statului comis de persoane pentru care s-a stabilit vinovăţia prin decizii judecătoreşti definitive. Nu putem lăsa persoane care s-au îmbogăţit prin încălcarea legii penale să se bucure de respectivele foloase necuvenite.
Lupta împotriva corupţiei trebuie să continue cu motoarele turate la maxim, a spus Klaus Iohannis
Premierul Dacian Cioloş: În ultimii 25 de ani, România s-a confruntat cu un fenomen al corupţiei de mare amploare. Corupţia din viaţa politică a afectat buna funcţionare a administraţiei publice şi competitivitatea economiei, precum şi încrederea cetăţenilor în stat.
Ce are de făcut puterea executivă pentru lupta anticorupţie este în primul rând să contribuie la un cadru normativ şi instituţional stabil, să acorde nevoile financiare şi de resurse umane şi să creeze condiţii pentru un management independent şi performant al instituţiilor implicate în combaterea corupţiei.
Teama de a asuma decizii, de multe ori de frica DNA cum s-a împământenit în această ultimă perioadă, poate veni şi din lipsa de claritate a legislaţiei sau o procedurilor de lucru. Aici avem de-a face şi cu o responsabilitate politică de a face actul legislativ.
Luăm măsuri pentru ameliorarea activităţii de recuperare a prejudiciilor şi valorificarea bunurilor provenite din infracţiuni. În luna iunie, Agenţia Naţională pentru Administrarea Bunurilor indisponibilizate va fi operaţională.
FOTO Eduard Enea/Adevărul
Ne-am angajat să asigurăm resursele necesare pentru a îndeplini această exigenţă firească şi justificată a societăţii româneşti.
Operaţionalizarea Agenţiei va veni în sprijinul măsurilor deja susţinute ale DNA de îngheţare a averilor în cazurile de corupţie care se cifrează în 2015 la 452 de milioane de euro.
Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme: Am avut în ultimul an 440 de lucrări scrise în penitenciare de 220 de condamnaţi, nu ar trebui să ne punem semne de întrebare? Ar trebui să se închine până şi Balzac în faţă acestor campioni ai scrisului.
Doresc să folosesc această ocazie pentru a-mi exprimă public profundă îngrijorare asupra riscului pe care ni-l asumăm că societate, riscul acela de a lasă că eforturile uriaşe care au fost făcute în ultimii ani de sistemul judiciar în lupta anticorupţie să îşi piardă efectele, să le diminueze prin acceptarea unei lipse de intrasigenţa a noastră, a tuturor, şi cu atât mai mult a celor cu atribuţii în punerea în executare efectivă a măsurilor dispuse prin hotărâri definitive de condamnare. Această lipsă de fermitate e manifestă şi nu trebuie să ne facem că nu o observăm.
FOTO Eduard Enea/Adevărul
Am constatat cu toţii, e manifestată prin uşurinţă cu care persoane condamnate la pedeapsa cu închisoare pentru fapte grave de corupţie beneficiază de reduceri de pedeapsa, uneori mult prea mari, ca urmare a scrierilor unor lucrări al căror caracter ştiinţific e cel puţin îndoielnic, sau cum se spunea într-un cotidian britanic, aceste lucrări ştiinţifice reprezintă realizări uimitoare pentru orice om.
„Productivitatea” din penitenciare, spuneau ei, nu e fondată în niciun mod pe zelul academic. Asistăm în România, se spunea, la o adevărată academie a infractorilor.
Oare ne place despre noi să spună aşa ceva? Infractorii folosesc prevederile legale care spun că o lucrare ştiinţifică reprezintă 30 de zile de închisoare. Oare nu aveau dreptate britanicii când spuneau că în România în penitenciare există campioni ai oamenilor de ştiinţă.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună: Înţeleg să iau act de performanţa susţinută a DNA şi să aplic dispoziţiile legii prin propunerea de reinvestire a procurorului şef al DNA
FOTO Eduard Enea/Adevărul
Eduard Hellvig, şeful Serviciului Român de Informaţii:Va mărturisesc că nu am venit că un invitat de afară. SRI este un colaborator al DNA. Este de remarcat opţiunea fermă a cetăţenilor pentru combaterera anticorupţiei. Suportul masiv al populaţiei este pe un trend ascendent de la an la an. Misiunea noastră este să ajutăm la prevenirea şi contracacrarea faptelor de corupţie. Scopul serviciului este să reducă amploarea fenomenului corupţiei în viaţă cetăţenilor România lui 2016 nu mai este o Românie resemnată. Este limpede că în statul român corupţia nu mai este accceptata ca mod de viaţă.
Misiunile noastre sunt complementare, nu sunt identice. SRI are responsabilitatea majoră de prevenire a acestui flagel. Ştiu foarte bine că succesul activităţilor de prevenire nu are impact media. Sper să avem o colaborare la fel de bună că acum.
Petre Tobă, ministrul de Interne: Este o onoare de a fi prezent aici. DNA este în topul instituţilor în care cetăţeanul are încredere. Lupta anticorupţie este rezultatul muncii în echipa de cercetare şi documentare. Vreau să evidenţiez şi activitatea poliţiştilor detaşaţi de la MAI la DNA. Ministerul sprijină activ muncă dumneavostră. Aportul nostru constă în sprijin, suport operativ şi criminalistic. În ceea ce priveşte colaborarea dintre DNA şi DGA cred că aceasta ar trebui consolidată. Am să cer DGA să consolideze aceste lucru. Vreau să vă asigur de sprijinul şi suportul MAI.
Bogdan Licu, procurorul general interimar al României: Cred că a venit momentul ca statul să sprijine justiţia şi să ajute la recuperarea prejudiciilor. Creşterea gradului ce încredere a cetăţenilor în justiţie la cote nemaiîntâlnite în prezent. În cadrul instituţiilor judiciare se detaşează DNA. Corupţia ucide este sloganul care a sintetizart perfect ceea ce s-a întâmplat în octombrie 2015.
Rolul dumneavoastră este foarte important, faptele de corupţie generează neîncredere. Combătând corupţia, apăraţi statul de drept. Urmează un an foarte complicat, mai mult decât alţi ani, în care este nevoie de normalitate.
Anul 2015 marcat de „premiere” în justiţie
Anul trecut a fost un an plin de evenimente pentru DNA, fiind marcat de o serie de „premiere” pentru Justiţia din România. Mai exact, în 2015 au anchetat şi trimis în judecată premierul în funcţie, Victor Ponta şi au fost reţinuţi Toni Greblă, judecător al Curţii Constituţionale a României, şi Sorin Oprescu, primarul Capitalei.
De asemenea, au mai fost reţinuţi şi trei primari de sector, respectiv Andrei Chiliman (Sectorul 1), Cristian Popescu Piedone (Sectorul 4) şi Marian Vangheli (Sectorul 5).
În primele 11 luni ale acestui an, între persoanele trimise în judecată figurează patru persoane care au deţinut funcţia de ministru, 20 actuali sau foşti membri ai Parlamentului, 24 de persoane cu funcţie de autoritate la nivel local (14 primari de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene şi un prefect), precum şi o persoană care la data trimiterii în judecată deţinea funcţia de prim ministru, preciza DNA la sfârşitul anului 2015.
"Au existat situaţii în care aceeaşi persoană având una din funcţiile sus menţionate a fost trimisă în judecată în dosare diferite. Din estimările preliminare, comparativ cu anii precedenţi, reiese că este cel mai mare număr de demnitari trimişi în judecată în decursul unui an", arăta DNA.
Pe aceeaşi temă:
Câţi politicieni corupţi au fost trimişi în judecată de procurorii DNA în 2015
Se încarcă comentariile...
