UPDATE Sechestru pe averile foştilor miniştri Popescu, Tănăsescu, Vlădescu şi Pogea în dosarul Rompetrol II

Procurorii au deschis dosarul „Rompetrol II” FOTO Mediafax

Procurorii DIICOT au pus sechestru pe bunuri mobile şi imobile ale foştilor miniştri Dan Ioan Popescu, Mihai Tănăsescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea, în dosarul Rompetrol II. De altfel, aceştia s-au prezentat miercuri în faţa procurorilor pentru a fi informaţi despre această măsură, dar şi că sunt urmăriţi penal pentru abuz în serviciu, complicitate la delapidare şi constituire a unui grup infracţional organizat.

UPDATE Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au dispus, prin ordonanţa de pe 7 iunie,  extinderea  şi începerea urmăririi penale faţă de suspecţii Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea.

Bunuri mobile şi imobile ale celor patru suspecţi au fost puse sub sechestru, prin ordonanţe de pe 17 iunie, măsurile asigurătorii fiindu-le aduse la cunoştinţă foştilor miniştri, a anunţat miercuri Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), potrivit news.ro.

Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea au fost miercuri la DIICOT pentru a li se aduce la cunoştinţă sechestrul pus pe o parte din avere.

Dan Ioan Popescu a precizat că procurorii i-au pus sechestru pe două apartamente, pe terenuri păşune şi pe conturi, mai arată news.ro.

UPDATE Gheorghe Pogea, fostul ministru de Finanţe, a ajuns la sediul DIICOT în jurul orei 12.45.

UPDATE După aproape o oră, Dan Ioan Popescu a părăsit sediul DIICOT, declarând că a fost pus sub urmărire penală pentru abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

„Acea ordonţă a fost dată pentru un agent economic care între timp a plătit 10 miliarde de euro la bugetul de stat. Dacă Patriciu (Dinu Patriciu - n.r.) a vândut cu 3 miliarde, aşa cum se spune, o societate la care statul are 50%, cât are statul acolo? Din acea datorie s-au recuperat circa 200 de milioane de euro până în prezent, dar statul are 50% din companie”, a declarat Popescu la ieşirea din DIICOT.

Acesta a mai precizat că aşteaptă să citească „cele 1 milion de pagini ale dosarului”.

De asemenea, fostul ministru a precizat că i s-a pus sechestru pe mai multe bunuri.

Fostul ministru Vlădescu, audiat la DIICOT

La sediul DIICOT a ajuns şi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu, chemat tot pentru a i se aduce la cunoştinţă acuzaţiile din dosarul Rompetrol II. La intrarea în sediul instituţiei, acesta a precizat că nu a avut nicio legătură cu Dinu Patriciu şi nu a discutat niciodată cu acesta, fără a face precizări.

Dan Ioan Popescu a ajuns la DIICOT cu puţin înainte de ora 11.00, declarând că a văzut pe un site o ştire în care scria că după zece ani este chemat la DIICOT.

Întrebat cum comentează faptul că preşedintele Klaus Iohannis a avizat cererea DIICOT de urmărire penală a sa în dosarul Rompetrol 2, Dan Ioan Popescu a spus: „Preşedintele cred că joacă rol de primar, pentru că vizează orice. Cred că preşedintele nu citeşte ce vizează”.

Dan Ioan Popescu a refuzat să răspundă altor întrebări legate de dosar şi de urmărirea sa penală, arătând că va da mai multe declaraţii după ce va discuta cu procurorii.

Pe 17 iunie, fostul ministru de Finanţe Mihai Tănăsescu a fost pus sub urmărire penală, de către procurorii DIICOT, în dosarul „Rompetrol II”, fiind acuzat de complicitate la delapidare.

Dosarul „Rompetrol II”

Procurorii DIICOT au redeschis dosarul „Rompetrol II“, o cauză în care sunt investigate infracţiuni economice: 15 persoane sunt cercetate până acum în acest caz şi s-a instituit sechestru de 3 miliarde de lei.

Pe 24 mai, preşedintele Klaus Iohannis a semnat cererile formulate de DIICOT de începere a urmăririi penale pe numele a patru foşti miniştri implicaţi în dosarul Rompetrol II, respectiv Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea.

DIICOT susţine că, în perioada septembrie — octombrie 2003, ministrul Finanţelor, Mihai Tănăsescu, şi ministrul Economiei şi Comerţului, Dan Ioan Popescu, „şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Dan Costache Patriciu, George Philip Stephenson şi Alexandru Nicolcioiu, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA, la data de 30.09.2003, în cuantum de aproximativ 603.000.000 dolari, au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice".

Urmare a activităţii celor doi foşti miniştri, la data de 24 octombrie 2003, în şedinţa de Guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispoziţiilor HG 555/2001 şi ale Legii 24/2000, "nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative".

În acest sens, procurorii menţionează că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei la data de 27 octombrie 2003, conţinutul acesteia fiind însă diferit de conţinutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ.

În dosar a fost audiat în calitate de martor şi fostul premier Adrian Năstase, care a dat explicaţii în legătură cu ordonanţa de urgenţă adoptată în anul 2003 prin care datoriile istorice ale Rompetrol Rafinare Constanţa, în valoare de 600 de milioane de dolari, au fost transformate în obligaţiuni subscrise de către stat.

Cum se evaporau creanţele din evidenţele contabile

Procurorii susţin că, în anul 1998, Dinu Patriciu şi Sorin Marin, împreună cu cetăţenii americani George Philip Stephenson şi Colin Richard Hart, au constituit un grup infracţional organizat transfrontalier, care a avut drept scop desfăşurarea unor ample activităţi în vederea inducerii în eroare a autorităţilor române cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de privatizare. La acest grup au aderat ulterior Florin Eric Chiş (cu dublă cetăţenie română şi israeliană), Alexandru Nicolcioiu, Adrian Volintiru, precum şi persoane de decizie din cadrul Fondului Proprietăţii de Stat sau din cadrul Guvernului, care, prin exercitarea cu rea-credinţă sau defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor acestui grup.

Gruparea urmărea să obţină dispariţia creanţelor statului din evidenţa contabilităţii publice (creanţa Libia şi Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităţilor de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite şi a produselor derivate purtătoare de acciză; neplata obligaţiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor; ascunderea obiectului sau a sursei impozabile; stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme; însuşirea, traficarea sau folosirea în interes personal a acestor sume de bani.

Această activitate a culminat cu iniţierea, promovarea şi adoptarea de către Guvernul Adrian Năstase a OUG 118/2003 prin care SC Rompetrol Rafinare a fost "iertat" de plata sumei de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, ce reprezentau obligaţii bugetare restante, sumă pe care însă membrii grupului au folosit-o în interesele proprii sau în interesele societăţilor din grupul Rompetrol, care au înregistrat profituri substanţiale şi care au fost apoi externalizate, datoria fiind transformată în obligaţiuni de stat, cu posibilitatea răscumpărării în şapte ani.