UPDATE Clorul de la robinet: pericol real sau furtună într-un pahar cu apă? Apa Nova cere o anchetă în legătură cu poluarea cu amoniu a râului Argeş

FOTO Shutterstock

După ce a solicitat bucureştenilor să  utilizeze „cu prudenţă“ apa de la robinet până luni, Ministerul Sănătăţii e aşteptat cu ultimele analize. Pe de altă parte, specialiştii dau asigurări că prezenţa clorului e ceva uzual şi afirmă că apa e bună de băut .

UPDATE Apa Nova cere o anchetă în legătură cu poluarea cu amoniu a râului Argeş. „Cerem scuze bucureştenilor”, a fost mesajul transmis de Mihai Savin, directorul adjunct al companiei, la postul de televiziune Digi24.

„Vom înregistra sesizări la toate autorităţile competente pentru a cerceta de unde provine acest amoniu. (Ce bănuieli aveţi?) După ce am analizat variaţia amoniului pe răul Argeş, nu pare să fie dintr-o încălzire a vremii sau topire a zăpezii. Sunt nişte fluctuaţii de scurtă durata, poate semăna cu nişte deversări de ceva în apă. Au fost două fluctuaţii. A fost un vârf cam în jur de 30 minute care s-a ridicat la un 1 mil / l. După aceea o pauză o scădere sub 0,7. După iar 30 de minute când s-a ridicat la 1,2-1.3 ,mg/l. Ne cerem scuze tutoror bucureştenilor pentru acestă deficienţă, adică acest miros care apare”, a declarat Savin, potrivit sursei citate. 

De la ce a pornit totul?

Săptămâna trecută, scandalul apei potabile din Capitală a indus panică în bucureşteni, care au fost sfătuiţi să utilizeze cu prudenţă apa de la robinete. După o serie de declaraţii contradictorii între Ministerul Sănătăţii şi furnizorul de apă Apa Nova, mulţi bucureşteni au luat cu asalt magazinele, au cumpărat baxuri de apă îmbuteliată şi au evitat inclusiv să folosească apa de la robinet pentru igiena personală. 

Totul a pornit miercuri de la o declaraţie a ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, care a declarat că Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti (DSP) , a fost sesizată de mai multe persoane, între care şi pacienţi cu boli rare, care spuneau că apa din sectoarele 5 şi 6 are un miros înţepător de clor şi că simptomele unor boli precum astmul sau alergiile s-au acutizat după utilizarea apei de la robinet. 

Cum s-a amplificat scandalul? 

Scandalul s-a mutat pe reţelele de socializare, unde internauţii au început să se plângă de calitatea apei potabile din Capitală. Totul a culminat joi, la şedinţa Consiliului General al Primăriei Capitalei (CGMB), când primarul general Gabriela Firea a anunţat că a sesizat atât Serviciul Român de Informaţii (SRI), cât şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi Consiliul Superior de Apărare a Ţării (CSAT). 

Şi Avocatul Poporului a anunţat sâmbătă că s-a sesizat din oficiu în acest caz, solicitând lămuriri din partea autorităţilor. Ministerul Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Apele Române sunt doar câteva dintre instituţiile care trebuie să răspundă la solicitarea Avocatului Poporului, după cum a declarat purtătorul de cuvânt Matei Vârtosu. 

Cum s-a apărat furnizorul de apă?

De cealaltă parte, Apa Nova a anunţat încă de la primele reacţii apărute în mediul online că problema legată de gustul şi mirosul apei de la robinete a apărut după ce stratul de zăpadă s-a topit, iar cantitatea de amoniu care a ajuns în râul Argeş, sursă de apă pentru sectoarele 5 şi 6 din Capitală, a depăşit limitele normale, motiv pentru care a fost necesară utilizarea unei cantităţi mai mari de clor pentru tratarea apei, o confirmare în acest sens venind şi de la Apele Române.

Apa Nova a făcut publice buletinele de analize din ultima perioadă, punctând, negu pe alb, că nu a fost depăşită cantitatea de clor din apă în niciuna din zile. Ba mai mult, pentru a demonstra că apa de la robinet este sigură şi nu pune în pericol sănătatea populaţiei, directorul general adjunct al Apa Nova, Mihai Savin, a băut un pahar de apă de la robinet în prezenţa jurnaliştilor aflaţi la şedinţa CGMB de joi. „Apa din Bucureşti este potabilă şi e bună de băut“, a reiterat Savin.

Clorul, folosit contra microbilor

Şi, cu toate că Ministerul Sănătăţii a admis că nivelul de clor s-a încadrat în limitele normale la ultimele probe prelevate de inspectorii sanitari, azi aşteaptă un nou set de rezultate de la Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), pentru a vedea dacă alţi parametri – respectiv cei pentru trihalometani (cancerigeni, n.red.) şi metale grele – au fost depăşiţi. Până atunci, a solicitat prudenţă din partea populaţiei. „Din punctul meu de vedere, apa de la robinet e bună de băut“, a declarat un epidemiolog pentru „Adevărul“.

„Populaţia trebuie să înţeleagă că amoniul, în apa de băut, este un indicator de poluare bacteriană. E normal să fie bacterii în râuri dacă se topesc zăpezile. Ajung în apă nu doar în pământ, ci şi materii fecale sau deşeuri aflate în stare de putrefacţie. Întotdeauna apa se clorinează într-o anumită cantitate, iar clorul din apă distruge bacteriile. Cu cât ai încărcătură organică mai mare, cu atât trebuie să pui mai mult clor. Important este că clorul acela neutralizează bacteriile, dar se şi consumă cu ocazia asta. La robinet trebuie să existe o mică cantitate de clor rezidual, adică să fii sigur că nu mai există bacterii. În momentul în care ai clor rezidual la robinet nu mai ai bacterii în apă“, spune medicul citat, care a preferat să-şi păstreze anonimatul. 

Cum apare clorul rezidual şi cum afectează sănătatea?

Potrivit unui tehnolog de tratare a apei consultat de „Adevărul“, pentru îndepărtarea amoniului trebuie introdus clor în apă până la un anumit punct, cunoscut sub denumirea de breakpoint de către specialişti. 

„La un miligram de amoniu trebuie cam opt miligrame de clor, adică foarte mult clor. În mod normal pentru dezinfecţie se folosesc cam două miligrame de clor. Dacă mergi mai jos sau mai sus cu clorul, atunci apa ajunge să miroasă a clor, se formează cloramine. De aici apare acel miros înţepător. Conform legii, ca să fim siguri că toţi patogenii din apă sunt omorâţi, trebuie să găsim în apa pe care o bem clor rezidual. Ce este acest clor rezidual? E un surplus de clor şi e cel mai bun indicator că în apă nu există bacterii. „Dacă ai clor zero înseamnă că cineva a «mâncat» clorul din apă. Ce s-a întâmplat zilele trecute nu a fost un pericol, nu ştiu de ce s-a creat această isterie. Într-adevăr, organoleptic apa nu era bună, dar pentru sănătate nu reprezenta un pericol“, a completat specialistul. 

Care erau însă pericolele ridicate de prezenţa unui exces de clor în apa de la robinet? Ministrul Sănătăţii explica, zilele trecute, că o concentraţie prea mare de clor în apă, deşi nu creează probleme de sănătate pe termen scurt şi mediu, poate exacerba simptomele persoanelor care suferă de diferite boli dermatologice, astm sau boli rare. Cantitatea mare de clor în apă poate fi un pericol şi pentru pielea bebeluşilor, a completat oficialul. 

„Este uzual în tratarea apei să se întâmple aşa“ 

În ceea ce priveşte diferenţele semnalate între buletinele de analize de la Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti, care a spus că s-a depăşit de cinci ori cantitatea de clor rezidual din apă şi cele ale Apa Nova, care a susţinut că nu s-a utilizat clor peste limita admisă de lege, specialistul a precizat că determinante au fost momentele în care s-au luat probele de apă. 

„E posibil ca cei de la DSP să fi luat probe înainte ca cei de la Apa Nova să echilibreze sistemul. E greu de reglat procesul în momentul în care apare amoniu, mai ales că apa din Bucureşti este folosită în flux continuu. În plus, şi concentraţia de amoniu varia pe râu, nu a fost constantă, este uzual în tratarea apei să se întâmple aşa“, a completat inginerul, adăugând că în România e uzuală depăşirea clorului rezidual.

„Apa din Bucureşti e cea mai controlată. Ca idee, la noi în ţară nu ai voie să foloseşti altceva în afară de clor pentru dezinfecţie, legislaţia nu s-a schimbat. Trebuie să ai un indicator că nu ai bacterii în apă – dacă ele există pot apărea dizenteria şi alte boli digestive – e foarte importantă dezinfecţia“, a adăugat specialistul. Totuşi, rezultatele care vor apărea azi sunt esenţiale, punctează tehnologul de tratare a apei.

„Dacă clorul rezidual în apă depăşeşte limita admisă de lege şi în apă există substanţe organice atunci se formează trihalometanii, care sunt cancerigeni. Apa Nova are însă tehnologii care să reducă substanţele organice din apă şi au cantitatea de substanţe organice foarte bine monitorizată. Nu cred că au riscat, eu am foarte mare încredere în ei“, a conchis specialistul, adăugând că scandalul i se pare a fi unul artificial, cu miză politică.