Exclusiv Trădează britanicii și renunță să trimită trupe în Ucraina? Răspunsul clar dat de un expert român de la Oxford
0Presa din Regatul Unit a anunțat că britanicii nu ar mai fi de acord cu planul francez de trimitere de trupe pentru menținerea păcii în Ucraina. Politologul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, o realitate complicată și spune de ce nu e vorba nici de „o trădare” a britanicilor și nici de o „inconștiență” a francezilor.
Un scandal uriaș a izbucnit la Londra, după ce The Times a publicat un articol în care susține, citând surse guvernamentale britanice, că cel mai probabil Marea Britanie ar urma să renunțe la planurile de a trimite forțe terestre în Ucraina, considerând că riscurile ar fi mult prea mari în cazul destrămării unui armistițiu ipotetic între cele două țări.
Trădează britanicii?
La adăpostul anonimatului, sursa citată de publicația amintită a susținut că Regatul Unit și Franța văd diferit situația și că britanicii nu vor trimite trupe în Ucraina, în ciuda insistențelor Parisului, sugerând că francezii dau dovadă de inconștiență atunci când insistă să înfrunte în Ucraina o Rusie care este putere nucleară: „Riscurile sunt mult prea mari și forțele inadecvate pentru o astfel de sarcină. Acesta a fost întotdeauna concepția Regatului Unit. Franța a fost cea care și-a dorit o abordare mai musculoasă.”
A rezultat un scandal imens, care l-a obligat pe premierul britanic Keir Starmer să dezmintă afirmațiile apărute în presă, dar așa cum se întâmplă în astfel de cazuri, suspiciunile vor continua să existe.
Politologul Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, susține, într-un interviu pentru „Adevărul”, că britanicii ar susține în continuare planul convenit alături de francezi, dar că este vorba despre o adaptare strategică la o realitate geopolitică aflată în transformare rapidă. Altfel spus, nu ar fi vorba nici despre o „trădare” britanică, dar nici de insistențe „inconștiente” ale Parisului.
„E o adaptare strategică la o realitate geopolitică”
„Nu este vorba nici de una, nici de alta, aș spune. Ceea ce avem în față este, mai degrabă, o adaptare strategică la o realitate geopolitică aflată în transformare rapidă. Downing Street a dezmințit astăzi ferm informațiile publicate de The Times, subliniind că «toate opțiunile rămân pe masă» și că planificarea unei «coaliții de voință» se desfășoară într-un ritm accelerat”, spune Bjola.
Mai departe, Corneliu Bjola susține că este vorba de o reașezare a responsabilităților. Oricum, mai spune el, de la bun început planul nu s-a bazat niciun moment pe trimiterea unor trupe terestre numeroase, ci componenta terestră a fost mai degrabă secundară în raport cu celelalte două – aeriană și navală.
„Discuțiile nu reflectă o retragere, ci o reașezare a responsabilităților în jurul celor trei dimensiuni esențiale ale sprijinului defensiv pentru Ucraina: terestră, aeriană și navală. Componenta terestră nu a fost niciodată dominantă din punct de vedere operațional – numărul de trupe implicate este relativ redus – însă are un rol crucial că forță de reasigurare, de descurajare strategică a unei viitoare agresiuni ruse. Tocmai de aceea este esențial că această prezență să fie asigurată de Franța și Marea Britanie, cele două puteri nucleare europene”, explică Bjola.
Cum ar trebui să reacționeze România în situația dată
România ar fi una dintre beneficiarele acestei coalilții, într-un moment în care există vulnerabilități în zonă, pe fondul politicii agresive a Federației Ruse.
„Pe dimensiunile aeriană și navală, coaliția poate oferi, de asemenea, un sprijin concret și consistent – mai ales în contextul vulnerabilităților persistente din regiunea Mării Negre, unde România poate și ar trebui să joace un rol critic”, mai spune Corneliu Bjola.
În condițiile în care se prefigurează că Statele Unite ale Americii nu vor mai susține masiv Ucraina, coaliția voinței („coalition of the willing”) ar fi cel mai potrivit răspuns la amenințarea rusă, consideră profesorul român.
„Ceea ce se conturează, de fapt, este o tentativă coerentă a Regatului Unit, Franței și a unei «coalition of the willing» de a reconstrui arhitectura de sprijin pentru Ucraina în eventualitatea foarte probabilă în care Statele Unite vor alege să nu se mai implice – nici politic, nici militar. Este o reacție lucidă la perspectiva unei «păci» forțate de administrația Trump, care, în termeni reali, s-ar traduce printr-o capitulare mascată a Ucrainei”, punctează expertul.
Sprijinul britanic, la fel ca și sprijinul francez contează enorm pentru Ucraina, iar Corneliu Bjola este convins că cele două puteri europene vor continua să ajute Kievul. România, mai spune el, va trebui să se implice direct
„Nu asistăm, deci, la o trădare, ci la o recalibrare responsabilă, în condițiile unor negocieri incoerente și prost conduse de către Washington. Sprijinul britanic și francez va rămâne ferm, și va deveni parte integrantă dintr-o dezbatere strategică mai amplă privind consolidarea unui pol european se securitate – o direcție în care România trebuie să participe nu doar simbolic, ci activ, inteligent și cu curaj. Asta să facă România”, este concluzia profesorului Corneliu Bjola.
Se încarcă comentariile...
