Exclusiv Avertisment: România e vulnerabilă în fața Rusiei, iar instituțiile vegetează
0România continuă să fie vulnerabilă la acțiunile subversive ale Rusiei, iar autoritățile române și marile platforme tech nu se grăbesc să ia măsuri, susține Andra Martinescu, cercetător la Universitatea Cambridge și Senior Research Fellow la The Foreign Policy Center, într-un interviu pentru „Adevărul”. Un studiu pe tema alegerilor anulate din 2024 a fost efectuat de un grup de experți și voluntari, inclusiv din rândul societății civile, iar concluziile au fost prezentate Comisiei Europene. Surprinzător, autoritățile române au fost mai puțin interesate de aceste aspecte, spune Andra Martinescu.
Andra Martinescu nu se află la primul proiect important. Nu cu mult timp în urmă, Andra Martinescu, care e cercetător la Universitatea Cambridge și Senior Research Fellow la think-tankul britanic The Foreign Policy Center, împreună cu o echipă de cercetători români și ucraineni, a reușit să atragă atenția NATO. Studiul ei, despre acțiunile subversive ale Rusiei în timpul alegerile prezidențiale din 2024, a fost diseminat și de NATO. Este vorba despre „Rețele de influență: decodificarea amestecului străin în alegerile din România”, raport despre care „Adevărul” a scris pe larg și care poate fi citit AICI.
România e vulnerabilă, dar instituțiile vegetează
Acum, când nu mai este foarte mult timp până la alegerile din 4 mai, românca revine cu un nou studiu, trimis între timp și Comisiei Europen. În același timp Andra Martinescu are și câteva observații cu privire la unele nereguli care persistă și în această campanie electorală.
Ea mai spune că întregul efort a început în noiembrie anul trecut, când a adus prima probă despre o posibilă interferență străină, ostilă, din partea Rusiei, dar și prin concursul coordonat al altor dictaturi precum China sau Iran – cu scopul de a ne destabiliza democrația.
„Împreună cu alți cercetători și voluntari civici, am întocmit un studiu amplu, ca evidență scrisă la invitația Comisiei Europene și a Digital Services Act Board al UE, documentând riscurile sistemice la care ne-a fost expusă societatea - atât din România, cât și din diaspora - focusul fiind platformele online mari (VLOPs). Este un efort coordonat de la firul ierbii, voluntar, dar cu scopul de a pune presiune publică asupra implementării adecvate a Digital Services Act. Documentul transmis la Comisia Europeană și la Digital Services Act Board, cei care se ocupă de implementarea raportului respectiv la nivel de Uniunea Europeană, acoperă alegerile precedente și arată exact ce drepturi fundamentale s-au încălcat, care sunt riscurile sistemice la care a fost expusă societatea, atât în România, cât și în diaspora. Acum, în această inițiativă am inclus și observațiile voluntarilor civici de la Firul Ierbii din România, care s-au coalizat în acel moment ca să monitorizeze dezinformarea pe Facebook. Mai este un grup mic condus de Bogdan Stălcescu, care a contribuit cu o analiză de rețea la studiul nostru, dar și Cristina Popescu, care este profesor de sociologie și educație digitală. Ea a arătat exact cum s-a coalizat societatea românească care a răspuns la campania de manipulare online”, spune Andra Martinescu.
Marile platforme digitale sunt acuzate că nu își fac datoria
De altfel, ultimul studiu aduce în fața publicului, a autorităților și a instituțiilor europene un raport detaliat despre cum platformele digitale mari - Facebook, Tik-Tok, Telegram, Twitter/X, dar și web - au permis și amplificat manipularea informațională în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Demersul ei, transmis oficial Consiliului DSA și Comisiei Europene, arată că România continuă să fie vulnerabilă în fața oricăror interferențe rusești și nu numai.
Raportul înaintat Digital Services Board și Comisiei Europene, AICI.
Vestea proastă este, spune Andra Martinescu, că instituțiile statului român continuă să arate mari slăbiciuni și multe vulnerabilități.
„În această analiză am arătat cum se coordonează manipularea online pe multiple platforme, nu doar pe Facebook. Pornind de pe Telegram, migrând pe Twitter, apoi pe web, pe TikTok, desigur și pe Facebook, vedem că există aceleași grupuri, să spunem, proruse, deși sunt și altele. Dar m-aș referi în primul rând la cele proruse, cu afiliere statală explicită. Aceste grupuri au fost identificate și în străinătate. Printre cei care au confirmat acest lucru a fost și Agenția pentru Securitate Cibernetică din Franța, VIGINUM, care a monitorizat alegerile noastre. Spre exemplu, am acoperit drepturile fundamentale, am urmărit și modul în care a migrat violența verbală din spațiul online și cum s-a concretizat offline. Prin proteste violente, prin agresiune, prin acele liste ale lui Soros care au circulat pe internet cu detaliile și informațiile unor jurnaliști. Ne-am oprit și asupra dreptului pentru alegeri libere și informate, drept fundamental conform Cartei Europene a Drepturilor Omului. Adică nu e suficient să ai libertate de exprimare, dar fundamental, dacă stăm să ne gândim la ce s-a întâmplat, a fost o operațiune de dezinformare coordonată cu evidente capacități statale”, punctează ea.
Nu s-au schimbat prea multe de la alegerile din 2024
Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult față de ceea ce s-a petrecut atunci. „Văd că același limbaj se perpetuează și acum. Din păcate, unii candidati folosesc același limbaj, aceleași modele. Nu am apucat să includ în studiu alegerile de acum și ceea ce am observat mai recent, dar cred că este un corpus de dovezi destul de amplu, astfel încât Comisia Europeană și DSA Board să poată acționa, să poată implementa Digital Services Act, inclusiv în România. Aceasta este soluția, pentru că în fond depindem și de persistența Uniunii Europene în implementarea actului, pentru că sunt puteri semnificative pe care și le arogă”, susține Andra Martinescu.
În opinia sa, marile platforme online nu au luat măsurile care s-au impus. Studiul trimis pe adresa Comisiei Europene și discuțiile avute cu reprezentanții instituției responsabile cu întocmirea propunerilor legislative și punerea în aplicare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene arată că marile platforme ezită să ia măsuri și după nenumărate semnalări. Acum, Andra Martinescu și colegii ei speră că reprezentanții Comisiei Europene vor lua măsurile ce se impun.
„Platformele mari au responsabilitatea de a preveni dezinformarea, în special în proximitatea votului. Nu au făcut-o. Nu au făcut-o, chiar și după multiple semnalări, după multiple raportări. Nu s-au luat măsuri asupra unor pagini cu evidentă dezinformare, cu referiri la mișcării antisemite, la mișcări cu iz fascist. Nu s-a făcut absolut nimic, pentru că se invocă libertatea de exprimare, ori libertatea de exprimare se invocă prin încălcarea altor drepturi fundamentale, ceea ce nu e posibil. Se stipulează clar în Digital Services Act că este responsabilitatea platformelor foarte mari, precum Facebook, Meta, Twitter, X, Telegram. Toate au această responsabilitate de a evita riscurile de expunere ale societății și ale populației la dezinformare și la operațiuni de influență, în special dacă se încalcă drepturile. Ori asta nu s-a făcut. Și prin asta punem presiune pe Comisia Europeană, pe Uniunea Europeană să o facă, să implementeze”, adaugă Andra Martinescu.
Chiar dacă există voci ce și-au exprimat temerile că Digital Services Act ar putea fi folosită și ca o măciucă, ca un baston polițienesc și s-ar putea transforma într-o unealtă de reprimare a libertății de exprimare, românca nu crede că se poate ajunge aici.
„N-aș spune că există neapărat acest risc. Adică dezinformarea este definită destul de clar, aș spune concret. Nu se încalcă neapărat libertatea de exprimare. Cel puțin asta cred. Eu am citit toate stipulările. Este doar vorba despre responsabilizarea platformelor mari. Să nu mai migreze aceste narațiuni, să nu mai există manipulare online la scara atât de largă. Acum că interpretează BEC într-un mod sau altul, vine absolut opinia mea. Vine pe fondul lipsei de informare, a lipsei de știință”, consideră experta.
„Încercăm să aducem mai multe vizibilitate și în România”
Scopul acestui nou studiu este de a atrage atenția asupra marilor probleme ce încă mai persistă.
„I-am inclus și pe ceilalți pentru că am simțit nevoia să extind acest discurs. Adică să ridic un semn de întrebare și să focalizez atenția așa asupra inițiativelor voluntare de la Firul Ierbii, care se luptă activ cu dezinformarea și ce dificultăți întâmpină în procesul de raportare. Sunt platforme care până la urmă monetizează această viralitate. Și care nu iau măsuri atunci când îi se atrage atenția, cu toate că prin Digital Services Act aceste măsuri ar trebui să fie impuse. Și prin acest document încercăm să aducem mai multe vizibilitate și în România, măcar să aducem dezbaterea și conversația pe un făgaș mai informat, ceea ce nu am reușit data trecută”, adaugă ea.
Deși studiul anterior a fost făcut public, la fel ca acesta, reacția autorităților a fost mai degrabă timidă sau aproape inexistentă. Studiul s-a bucurat de mult mai multă atenție din partea Comisiei Europene.
„Nu ne-au contactat nici instituțiile, nici presa mainstream. Nu sunt interesați. Sau cel puțin aparent. Nu sunt interesați, că probabil nu e destul de viral. Dovezile sunt robuste, dar consider că societatea noastră nu face încă tot ceea ce s-ar putea. Într-adevăr, am fost în legătură cu cei de la ANCOM, care și ei contribuie la acest studiu. Dar mai departe, nicio altă instituție nu ne-a contactat. Nici măcar Autoritatea Electorală Permanentă, BEC-ul, care ia deciziile acestea. Nu s-a creat nici o comisie parlamentară pentru a discuta ce s-a întâmplat exact la alegerile anulate și pentru a discuta dovezile care provin din societatea civilă”, explică Andra Martinescu.
Societatea civilă e mai interesată de rezolvarea problemelor decât autoritățile
Dacă autoritățile nu sunt suficient de interesate, societatea civilă este mult mai vigilentă, crede Andra Martinescu. Astfel, societatea românească nu a dezvoltat suficientă imunitate la propaganda rusă și e mult mai vulnerabilă la acest capitol decât Ucraina sau statele baltice. În acest moment, spune experta, interferențele rusești sunt aparent mai puține, dar continuă să se facă simțite și nu este clar cum va arăta situația pe ultima sută de metri a campaniei electorale, când există riscul să apară multe probleme.
„Simt că aceleași greșeli se repetă. Probabil e mai multă vigilență din partea societății civile, într-adevăr, dar din păcate asta nu este suficient. Trebuie să se materializeze la nivel instituțional. Trebuie să existe această conversație informată. Să vadă, să poată face diferența dintre libera exprimare, reclamă politică și dezinformare. Nu cred că se realizează așa, la nivel de instituții. Pentru că pericolul va exista întotdeauna. Întotdeauna vom fi expuși dacă nu ne asumăm și nu acționăm asupra acestor riscuri”, mai spune Andra Martinescu.
Interferențele și acțiunile subversive ale Rusiei nu mai sunt la același nivel, admite ea. Însă acest lucru nu reprezintă o garanție că aceste acțiuni nu se vor intensifica pe parcurs.
„Observ că nu se repetă chiar aceleași acțiuni ca în ultima campanie. Nu la același nivel, cel puțin. Și cred că a ajutat foarte mult faptul că, practic, noi toți și eforturile societății civile, la asta mă refer în principal, am scos la lumină anumite dovezi, am arătat exact cum se întâmplă, care e metoda, care sunt tacticile, care e execuția unei astfel de campanii. Având documentul acesta public, o să punem presiune și pe Comisie, și pe Uniunea Europeană să responsabilizeze platformele mari. Ca să nu mai devină conduite pentru dezinformare și manipulare online în masă. E dezamăgitor să constatăm că e mai interesată Comisia Europeană decât autoritățile române, dar asta e situația”, punctează experta.
Ce ar fi nou față de 2024
În ce privește vulnerabilitățile României, acestea au fost demonstrate fără niciun fel de dubiu, consideră Andra Martinescu.
„Vulnerabilitatea a fost demonstrată. Alegerile au fost compromise. Acum, avem și agenți de influență MAGA afiliați Rusiei, de asemenea. O să vă dau un exemplu: Jackson Hinkle. Este un influencer american foarte activ pe Twitter, care i-a făcut de asemenea foarte multă propagandă online lui Călin Georgescu. El a venit cu un mesaj perfect aliniat cu mesajele provenite din Rusia. Dar și alții din Marea Britanie și din alte țări europene, omeni care i-au făcut propagandă lui Călin Georgescu și au atacat decizia CCR”, subliniază ea.
Andra Martinescu a vorbit și despre declarația lui Thierry Breton, fostul comisar european care a spus că europenii ar fi intervenit în alegerile din România și că ar face-o dacă va fi nevoie și în alegerile din Germania, dându-i muniție vicepreședintelui JD Vance să atace Uniunea Europeană.
„Cred că a fost o afirmație nefericită, dar el oricum nu mai e afiliat Uniunii Europene. Cred că a fost o afirmație nefericită care apoi a fost speculată, la fel cum se întâmplă cu multe altele. Adică orice decizie oficială este folosită apoi în toate aceste rețele de dezinformare pentru a amplifica violența sistemică din societate și polarizarea. Acesta a fost scopul”, consideră Andra Martinescu.
Ce cuprinde studiul
Raportul elaborat de o echipă de cercetători, sociologi, dezvoltatori IT și voluntari civici prezintă o analiză riguroasă a zecilor de mii de puncte de date, colectate din trei seturi distincte: peste 3.500 de mesaje de pe Telegram, Twitter/X, Facebook, VKontakte și web; peste 8.900 de comentarii și mesaje dintr-un set dedicat comportamentului inautentic, dar și peste 3.000 de cazuri documentate doar pe Facebook, toate ilustrând propagarea sistemică a dezinformării, urii și manipulării în spațiul digital românesc, dar și la nivel transnational. Andra Martinescu susține că aceste rețele coordonate au o geografie vastă, transnațională, fiind redate pentru impact maxim, în multiple limbi de circulație. De asemenea, studiul prezintă dovezi clare privind rețele de conturi inautentice, actori compromiși și comportamente coordonate de tip „swarm” („roi”), care au orchestrat campanii de influențare transnaționale.
În plus, documentul elaborat mai cuprinde, conform informațiilor date de realizatorii săi, dovezi privind impactul nociv al algoritmilor de recomandare care au alimentat bule informaționale în diaspora și în țară, ducând la polarizare extremă și pierderea încrederii în procesul democratic.
Tot aici apar și exemple concrete de instrumentalizare a religiei, istoriei și traumelor colective prin narative conspiraționiste și revizioniste, menite să mobilizeze emoțional și să radicalizeze grupuri vulnerabile.
În fine, există o secțiune amplă dedicată eșecurilor sistemice ale platformelor în moderarea conținutului, ceea ce a permis ca aceste rețele de dezinformare și influență să opereze nestingherite în propagarea haosului informațional.
„Mai grav, asistăm și la subminarea proceselor democratice prin multiplicarea limbajului violent, hărțuirea online și tentativele de reducere la tăcere a celor care rezistă manipulării”, spun cei care și-au adus contribuția. Studiul se vrea o radiografie a mobilizării civice nemaiîntâlnite până în prezent, cetățeni obișnuiți care, în fața asaltului informațional, au ales să se implice spontan și au contracarat manipularea cu instrumente disponibile, precum raportări, sau fact-checking, dar și prin mobilizarea rețelelor de prieteni și folosirea competențelor proprii, fie ele informatice, educaționale sau de comunicare.”
Realizatorii studiului consideră că demersul lor este important fiindcă este primul răspuns civic coordonat la fenomenul complex de manipulare digitală din România și de peste hotare.
„Este rezultatul a mii de ore de analiză voluntară, observație în teren și colaborare interdisciplinară. Nu aparține unui partid sau instituții, ci vine de la baza societății – o comunitate determinată să apere valorile democratice și dreptul la o informare corectă”, mai precizează aceștia.
Riscuri majore
Relevanța este dublă. Pentru România, în lipsa unei intervenții clare, aceste rețele se vor adapta, vor prolifera și vor slăbi și mai mult încrederea publică în actul democratic, în alegeri, justiție și media. Pe termen lung, acest climat de neîncredere amplifică riscul de polarizare profundă și tensiuni sociale, care pot degenera în conflict civic deschis, atât online, cât și offline.
Pentru Uniunea Europeană, aceste rețete riscă să fie replicate și în alte state membre, mai ales în contextul alegerilor naționale și europene. Răspunsurile naționale izolate nu mai sunt suficiente, este nevoie de acțiune coordonată prin mecanisme precum DSA, prin schimb de date și reacție rapidă comună.
„Ce solicităm? Lansăm un apel public către instituțiile românești, media, mediul academic și partenerii internaționali: Inițierea unei dezbateri naționale despre riscurile sistemice din online și despre răspunderea platformelor digitale, dar și a instituțiilor abilitate. Încurajarea transparenței prin publicarea unor rapoarte trimestriale din partea Meta, TikTok și a celorlalte platforme privind gestionarea conținutului dăunător în România. Câte conturi au fost raportate? Câte au fost analizate? Câte au fost suspendate? Aplicarea riguroasă a Digital Services Act (DSA) în România, în special prin sancționarea platformelor care nu își respectă obligațiile legale privind moderarea conținutului în limba română, și care ignoră semnalele comunităților, lipsindu-le de sprijin în acțiunile de raportare civică”, sunt doar câteva dintre solicitările lor.
În plus, se cere dezvoltarea unei strategii dedicate de analiză și contracarare a dublei manipulări online la care sunt expuși cetățenii din diasporă, atât prin propagandă cu teme legate de România, cât și prin dezinformare specifică contextului țării de reședință.
Nu în ultimul rând, realizatorii investigației cer o protecție activă pentru jurnaliștii, cercetătorii și voluntarii civici care expun campaniile transnaționale de manipulare atât online, cât și offline.
Și nu numai atât. Se solicită protecție digitală reală pentru grupurile civice și democratice de pe rețelele sociale, contracararea discursurilor de amalgamare cu privire la participarea civică online, măsuri imediate împotriva conturilor inautentice care atacă masiv și organizat orice inițiativă civică, precum și educație digitală critică pentru tineri, diaspora și comunități vulnerabile, pentru a reconstrui autonomia informațională.
Zeci de mii de mesaje analizate
Printre cei care au luat parte la realizarea documentului înaintat Comisiei Europene se numără și Bogdan Stăncescu. Contributor raport, dezvoltator software și voluntar civic, Stăncescu consideră că un ecosistem democratic funcțional trebuie să asigure accesul la informații corecte și să protejeze alegătorii de dezinformare, mai ales din surse externe.
„Platformele online mari urmăresc maximizarea atenției umane pentru profit, fără o preocupare autentică pentru impactul societal, ceea ce face imposibilă autoreglementarea. Acest conflict de interese este evident în interacțiunile cu platformele. Efortul meu s-a concentrat pe Facebook, iar de-a lungul ultimelor șase luni am parcurs o călătorie lungă și anevoioasă care a început cu colectarea datelor despre rețelele care generează și distribuie dezinformare pe platformă, a continuat cu analiza rețelelor de actori neautentici (network analysis), analize de conținut, analize dinamice de popularitate și s-a încheiat cu formarea unui grup de Facebook pentru raportarea dezinformării către Meta”, susține Stăncescu.
Potrivit spuselor sale, au fost trimise circa 200 de rapoarte privind 15 entități, inclusiv postări care descriu o presupusă contagiune a efectelor secundare a vaccinurilor anti-COVID în rândul populației nevaccinate, profiluri cu nume românești și fotografii de luptători de gherilă ruși, dezinformarea despre placa memorială a lui Mihai Eminescu demontată la Cernăuți, redistribuiri de filmulețe de dezinformare de pe TikTok și altele. „Meta nu a luat nicio măsură, confirmând că autoreglementarea este ineficientă și că este nevoie de un cadru legislativ formal”, mai spune Stăncescu.
Acest raport nu este punctul final, ci doar un început. România are șansa – și responsabilitatea – să transforme această criză într-un moment de conștientizare și reformă. Este nevoie de curaj civic, de voință politică și de implicare instituțională pentru a construi o democrație rezilientă, care nu poate fi sabotată printr-un simplu algoritm sau o rețea de conturi false.
„Dacă toată constelație a instituțiilor de forță cu mandate vaste în apărarea securității naționale, susținute din bani publici, nu au făcut nimic pentru a preîntâmpina o situație de maximă vulnerabilizare a României, cui îi revine, atunci, această responsabilitate? Încă o dată, societatea civilă, voluntari civici de la Firul Ierbii, oameni preocupați și profund îngrijorați au ales să se implice și să ajute România să iasă dintr-o situație compromisă. Am analizat zeci de mii de mesaje distribuite pe platforme online, toate cu scopul de ne scinda, de a ne polariza societatea, atât în România, cât și în diaspora. Acum, în plină campanie electorală, pare că instituțiile din România nu și-au învățat lecțiile și ignoră semnalele societății civile – nu există o dezbatere publică informată, iar actul manipulării online, al polarizării pare să servească unui spectru politic amplu. Înaintea sărbătorilor de Paște, vă îndemn să priviți înspre viitorul României, așa cum vă doriți să fie cu adevărat și să vă întrebați – Dacă democrația nu se apără singură, atunci cine o va face?”, punctează Andra Martinescu.
Se încarcă comentariile...
