Exclusiv Alegerile din Ucraina, o capcană întinsă de ruși? Cum poate o decizie democratică să dezbine o țară în război. „Acționează mai bine în situații de genul acesta”
0Opoziția din Ucraina îi cere președintelui Volodimir Zelenski să organizeze alegeri, la un an de când acestea sunt amânate de liderul de la Kiev. Totuși, experții se tem că opoziția ar putea face, chiar fără să vrea și fără să realizeze, jocul Rusiei, care vrea să dezbine Ucraina într-un moment delicat.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, are imaginea unui erou, după ce a refuzat să fugă din Ucraina, în cel mai dificil moment. Atunci când fostul președinte american Joe Biden i-a oferit ocazia să fugă din calea rușilor, Zelenski a ales să rămână în țară și să continue o luptă precum David cu Goliat, în care aparent nu avea nicio șansă, dar pe care reușește să o ducă deja de 3 ani.
În ultimul timp, însă, liderul de la Kiev este acuzat de opoziția internă, fie că e vorba de legendara Iulia Timoșenko, eroina ucrainenilor și un simbol al luptei împotriva Rusiei, primarul Kievului, Vitali Kliciko, sau fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko. Președintele se apără și are un argument serios. Parlamentul Ucrainei tocmai a votat, la mijlocul săptămânii trecute, proiectele de lege propuse de preşedintele Volodimir Zelenski privind prelungirea Legii marţiale şi a stării de mobilizare generală. Iar legea prevede că în Ucraina nu pot avea loc alegeri pe timpul în care țara stă sub semnul legii marțiale.
Acuzații din toate părțile
Toți trei sunt antiruși convinși și nu pot fi sub nicio formă suspectați că ar fi manipulați sau că ar face jocul Moscovei. Ei reclamă faptul că Zelenski refuză deja de un an să organizeze alegeri libere în Ucraina. De altfel, Zelenski a fost acuzat de influenta publicație The Economist că a concentrat toată puterea în mâinile sale și amână la nesfârșit alegerile. Ucraina, care este într-adevăr una dintre cele mai sărace și corupte țări din lume, s-ar îndepărta rapid de bruma de democrație care părea că există la Kiev, se tem unii experți occidentali.
Sursa citată mai notează și că militarizarea rapidă a țării i-a oferit lui Zelenski din ce în ce mai multă putere. E vorba de o centralizare a puterii în mâinile fostului actor de comedie, care s-a înconjurat de un grup de oameni care îi sunt fideli, nealeși prin vot popular. Loialiștii sunt răsplătiți cu funcții de conducere în consiliul de administrație al companiilor de stat, iar gânditorii liberali care operează independent de Bankova (echivalentul ucrainean al Kremlinului) sunt rapid scoși sau marginalizați, spun cei de la The Economist.
The Economist a remarcat că presiunea de a menține sprijinul occidental a făcut ca critica publică la adresa guvernului să fie din ce în ce mai puternică. „În timp ce mass-media occidentală și liderii europeni l-au încredințat pe Zelenski și l-au transformat într-o celebritate, ne simțim prinși în capcană”, a declarat pentru sursa citată Yulia Mostovaya, editor al cotidianului independent zn.ua.
Presa este și ea sub presiune, iar mesajul Bankovei este strâns controlat. Sevgil Musaeva, editorul revistei Ukrainska Pravda, o revistă independentă, a avertizat că jurnaliştii care pun la îndoială linia oficială sunt cenzuraţi şi le este întrerupt accesul la Bankova.
Ce spun experții
Nu în ultimul rând, i se reproșează din unele părți și că refuză să încheie pace cu Rusia, timp în care zeci de mii de ucraineni își pierd viața pe front.
Pe de altă parte, exact aceleași acuzații îi sunt aduse de la Moscova, dar este știut că rușii visează să-l dea jos și să-și pună un guvern și un președinte marionetă la Kiev.
„Adevărul” încearcă să obțină o privire de ansamblu, iar pentru asta apelează la expertiza unor cunoscuți specialiști – politologul Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford, istoricul Armand Goșu, expert în Rusia și spațiul ex-sovietic, și politologul Radu Albu Comănescu, profesor de la Relații Internaționale la UBB Cluj.
Politologul Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, consideră că Rusia ar fi marea beneficiară a dezbinării liderilor ucraineni.
„Discuțiile despre posibile alegeri prezidențiale în Ucraina au devenit un nou front în războiul informațional dus de Rusia. Chiar dacă ideea alegerilor este ambalată în termeni democratici, obiectivul real al Kremlinului nu este promovarea democrației, ci câștigarea de timp in discuțiile cu administrația Trump, fracturarea coeziunii interne a Ucrainei și alimentarea percepției că președintele Volodimir Zelenski și-a pierdut legitimitatea politică. Moscova mizează pe faptul că, în contextul unui război total și al legii marțiale, organizarea alegerilor ar fi imposibil de realizat în mod echitabil. Iar tocmai această dificultate ar fi folosită pentru a susține că blocajul în calea păcii vine de la Kiev – nu de la agresiunea rusă”, explică Bjola.
Alegerile ar servi în acest moment mai mult Rusiei
Armand Goșu este expert în Istoria Rusiei și a fostului spațiu sovietic. Goșu predă Istoria politică și diplomatică a Imperiului Rus și a Uniunii Sovietice la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București încă din 2004. A fost consilier al mininistrului Teodor Baconschi pentru spatiul ex-sovietic (2010-2012).
„Este o discuție și nimic mai mult. Cu siguranță că unii încearcă și și-ar dori să arunce Ucraina în brațele Rusiei. Ăsta e jocul pe care-l fac americanii astăzi, ca să se spele pe mâini și să spună că poporul ucrainean a ales să fie cu Rusia”, spune Armand Goșu.
El spune că Rusia are unii dintre cei mai bine pregătiți experți în a destabiliza țările vizate. De altfel, încă din perioada Evului Mediu, rușii s-au specializat în astfel de acțiuni destabilizatoare, înainte de a ataca și chiar cuceri unele state.
„Rusia acționează cel mai bine în situațiile astea de alegeri, de tensiune politică internă. În jargonul profesional occidental se numește political warfare. Altfel spus, aceste operațiuni se intitulează măsuri active. Prin astfel de acțiuni, rușii își propun destabilizarea țării respective, dar ideea este că ei fac ca această destabilizare să vină chiar din interior. Și este arma perfectă pe care Rusia a dezvoltat-o și a perfecționat-o vreme de mai multe secole. În secolul XVIII, Rusia a reușit să destabilizeze Suedia, regatul Suediei. Tot așa, în secolul XVIII a reușit să destabilizeze și să împartă mai apoi în trei rânduri Polonia, prin acest tip de operațiuni de subminare internă”, explică profesorul.
Donald Trump și mulți dintre cei care nu sunt familiarizați cu modul rusesc de a acționa, nu au cum să înțeleagă acest lucru și se lasă înșelați de aparențe.
„Exact ce vrea să facă Rusia acum în Ucraina, să destabilizeze. Trump probabil că nici nu înțelege asta, dar sunt destui în afara Americii, în Europa Occidentală și în Ucraina, care înțeleg miza acestor alegeri și că ele n-au absolut nimic de a face cu democrația, ci urmăresc doar destabilizarea Ucrainei”, mai spune expertul.
Dacă în Europa occidentală și în Ucraina există temeri ca președintele Volodimir Zelenski ar putea fi asasinat la ordinul Kremlinului, profesorul Armand Goșu nu crede că se va întâmpla acest lucru.
„Au existat nenumărate tentative de asasinare a lui Zelenski până acum. Sigur că nu e nimic mai stresant în această lume decât să fii în pielea lui Zelenski. Dar dacă până acum a rezistat, a reușit să dejoace toate aceste acțiuni criminale, de ce n-ar face asta și în continuare”, susține Armand Goșu.
Și profesorul Radu Albu Comănescu, de la Universitatea Babeș-Bolyiai din Cluj, consideră că Ucraina nu este încă pregătită pentru alegeri. El amintește și faptul că Donald Trump îl detestă pe Zelenski, după ce liderul ucrainean a susținut în timpul ultimelor două campanii electorale candidații rivalilor din Partidul Democrat.
Cel mai prost moment posibil
„Se știe că președintele american are o antipatie personală față de Volodimir Zelenski, ca urmare a interacțiunilor din primul mandat, puțin productive pentru Trump în sensul în care și l-ar fi dorit el. Faptul că există în acest moment pretextul finalului de mandat al președintelui Zelenski, conform legilor ucrainene, se potrivește ca o mănușă. O serie de competitori și-au arătat, de altfel, interesul, dar situația efectivă a electoratului din Ucraina este atât de puțin compatibilă cu posibilitatea de organizare a alegerilor, ținând cont cel puțin de dezorganizarea teritorială și de exodul unor milioane de votanți, încât alegerile ar fi, ca valoare, mult mai contestabile din punct de vedere democratic, decât menținerea la putere a actualului președinte”, susține profesorul Radu Albu Comănescu.
Se încarcă comentariile...
