Torţionarul Ion Ficior a fost pus sub acuzare pentru genocid. Procurori: deţinuţii care se răzvrăteau erau fugăriţi cu calul, bătuţi crunt şi înfometaţi
0
Torţionarul Ion Ficior (85 de ani) a fost pus sub acuzare de procurorii Parchetului General sub acuzaţia de genocid în dosarul privind moartea unor deţinuţi la Colonia de muncă Periprava, unitate pe care Ficior a condus-o în perioada 1958-1963. Potrivit procurorilor, în perioada în care Fecior a fost comandant au murit peste 100 de persoane. Acesta este al doilea torţionar acuzat de genocid, primul fiind Alexandru Vişinescu.
UPDATE Procurorii arată că, din probele administrate până în prezent, rezultă că regimul de detenţie aplicat de Ion Fecior ar fi fost „unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici” prin metode precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente, lipsa hranei adecvate, frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă, lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre, lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată, aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament, condiţiile de muncă foarte grele la care erau supuşi toţi deţinuţii, indiferent dacă erau inapţi sau bolnavi.
Deţinuţii nu ar fi fost echipaţi corespunzător pentru muncile efectuate deşi erau obligaţi să suporte condiţii meteorologice extreme.
De asemenea, deţinuţii ar fi fost obligaţi să depăşească norma de muncă „cu orice preţ”, iar dacă nu se supuneau erau foarte aspru pedepsiţi.
Mai mult, printre pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera) unde deţinuţii primeau apă caldă cu ocazia condamnării de către cei care săvârşeau abateri de la regulament, alergarea deţinuţilor cu calul şi bătăi crunte primite cu ciomagul.
Din cauza condiţiilor inumane din această închisoare (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi), şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor de aici era foarte mare.
„Conform certificatelor oficiale de deces sau documentelor care atestă decesul deţinuţilor, în intervalul 01.08.1958-1.11.1963 în care la cârma coloniei s-a aflat col. (r) Ioan Ficior la Periprava au decedat 103 deţinuţi, toţi făcând parte din colectivitatea contrarevoluţionarilor, anul cu cele mai multe decese fiind 1960 (53 de decese), iar pe grupe de vârstă cele mai multe decese (în număr de 54) au fost înregistrate pentru grupa 50-59 de ani”, mai arată procurorii.
O statistică realizată privind cauzele de deces indică o pondere mărită a afecţiunilor aparatului digestiv şi excretor, afecţiunilor pulmonare (tuberculoză sau pneumonie), afecţiunilor cardiace, precum şi enterocolitelor.
UPDATE Avocata lui Ion Ficior a confirmat, joi, la ieşirea din Parchetul General, că acesta a fost pus sub acuzare de procurori pentru infracţiunea de genocid, precizând că fapta este gravă, „dar în realitate lucrurile nu stau chiar aşa”.
„Dacă ne gândim la fapta de genocid, atunci, da, ea este gravă, dar în realitate lucrurile nu stau chiar aşa”, a spus avocata.
Aceasta a precizat că în continuare se vor face toate demersurile pentru o apărare corespunzătoare.
„La acest moment nu s-au adminsitrat probe suficiente. Veţi fi informaţi la momentul oportun de modul în care se desfăşoară ancheta”, a mai spus avocata lui Ficior.
Ion Ficior a stat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aproximativ 30 de minute, timp în care procurorii i-au adus la cunoştinţă acuzaţia de genocid în dosarul deschis în urma denunţului formulat la adresa fostului comandant al Coloniei de muncă Periprava de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Parchetul General a înregistrat pe 19 septembrie denunţul formulat de IICCMER împotriva colonelului (r) Ion Ficior.
IICCMER a arătat în denunţ că Ion Ficior, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi la Periprava.
Reprezentanţii IICCMER au arătat că regimul de exterminare pus în aplicare de Ion Ficior era caracterizat prin lipsa hranei, a medicamentelor şi a îngrijirilor medicale, bătăi şi alte violenţe, lipsa condiţiilor elementare de trai şi, nu în ultimul rând, prin numărul impresionant de decese survenite.
„Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc mai precizează în cuprinsul denunţului că a identificat cel puţin 103 cazuri de deces, înregistrate în perioada 1958-1963, în rândul deţinuţilor politici de la Periprava, perioadă în care numitul Ficior Iosif Ioan a exercitat funcţii de conducere a coloniei de muncă”, a precizat Parchetul General într-un comunicat.
Cele mai multe decese, respectiv 54, au fost înregistrate pentru grupa de vârstă 50-59 de ani. Cel mai tânăr decedat avea 19 ani, iar cel mai în vârstă, 71 de ani.
IICMER a identificat peste 50 de supravieţuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foşti deţinuţi politici.
Pe 18 septembrie, IICCMER a solicitat PICCJ începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torţionar prezentat, după Alexandru Vişinescu.
Primul român acuzat de genocid după 1989
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.
Pe 9 august, Parchetul General a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucureşti, dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu.
Parchetul Instanţei Supreme anunţa, pe 3 septembrie, că Alexandru Vişinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală.
Potrivit procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, „a supus colectivitatea reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal (lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi)”.
Vişinescu, primul torţionar pus sub acuzare pentru genocid după 1989
Pe 3 septembrie, Alexandru Vişinescu a fost pus sub acuzare de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte pentru săvârşirea infracţiunii de genocid.
Pe 9 septembrie, Tiberiu Niţu, procurorul general al României, a declarat că nu se pune problema prescrierii faptelor de care este acuzat torţionarul Alexandru Vişinescu. Niţu a arătat că dacă ar fi existat această situaţie, nu s-ar fi ajuns la măsura începerii urmăririi penale.
„La prima vedere nu se pune problema prescrierii pentru că dacă s-ar fi pus din start (...) nu s-ar fi ajuns la măsura începerii urmăririi penale. Bineînţeles că în cursul investigaţiilor, în cursul urmării penale, pot apărea mai multe excepţii de natură procesuală şi atunci le vom examina pe fiecare în parte”, a explicat procurorul general al României.
Legat de acuzarea unei persoane de genocid, pentru prima oară după Revoluţie, Niţu a ţinut să precizeze că există o diferenţă între a pune sub învinuire şi a pune în mişcare acţiunea penală.
Acuzaţiile care i se aduc torţionarului
Torţionarul Alexandru Vişinescu (88 de ani) este urmărit penal pentru genocid. Fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956-1963, este acuzat că i-ar supus pe deţinuţii politici la bătăi şi alte violenţe, i-ar fi lipsit de hrană şi medicamente. Printre cei care şi-au pierdut viaţa în penitenciarul condus de Vişinescu se numără şi Ion Mihalache.
Dacă va fi găsit vinovat, Vişinescu riscă închisoarea pe viaţă. Pe 30 iulie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat începerea urmăririi penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat pentru omor deosebit de grav.
Aceştia şi-au bazat cererea pe investigaţiile desfăşurate de reprezentanţii institutului, care susţin că au identificat mai multe probe ce indică faptul că, între anii 1956 şi 1963, când Vişinescu a deţinut funcţia de comandant al penitenciarului de la Râmnicu Sărat, s-au înregistrat cinci cazuri de deces cauzate de colaps cardio-vascular, insuficienţă circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecţiuni ale aparatului digestiv – în procesele verbale de constatare a decesului fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriţiei.
Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
VIDEO Primele declaraţii ale torţionarului Ion Ficioru: Răspund doar în faţa lui Dumnezeu
Torţionarul Ion Iosif Ficioru, responsabil pentru moartea a 103 deţinuţi politici în calitate de comandant al coloniei de muncă de la Periprava între anii 1960-1963, a declarat că el răspunde pentru faptele sale doar în faţa lui Dumnezeu şi a refuzat să spună dacă se va prezenta la Parchetul General pentru audieri.
Torţionarul Ion Ficior a fost instruit la o şcoală din judeţul Arad
Ion Ficior, al doilea torţionar pentru care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) cere începerea urmăririi penale pentru genocid, este absolvent al Şcolii de Ofiţeri din oraşul arădean Ineu.
Arheologii au confirmat existenţa unei gropi comune la Periprava, conform raportului IICCMER
Rămăşiţele umane identificate la Periprava confirmă existenţa unei gropi comune, aparţinând unor victime decedate în perioada 1958-1963, la colonia Periprava. Aceasta este concluzia raportului investigaţiei făcute de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
Un alt torţionar, responsabil de moartea a 103 deţinuţi politici în timpul regimului comunist, urmează să fie dat pe mâna justiţiei. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a sesizat Parchetul General în cazul fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, colonel (r) Ion Ficioru.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a înregistrat, miercuri, denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc împotriva lui Ion Ficioru, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, pentru genocid.
Trei „ajutoare“ ale torţionarului Ion Ficior locuiesc şi astăzi la Letea şi Periprava
Preşedintele executiv al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Andrei Muraru, a declarat miercuri că trei dintre gardienii care au lucrat la Periprava alături de Ion Ficior (colonel în retragere) locuiesc şi acum în comuna C.A. Rosetti din Delta Dunării.
Jurnaliştii Ion M. Ioniţă şi Liviu Iolu au discutat, în studioul „Adevărul Live“, cu Andrei Muraru, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, după ce instituţia pe care acesta o conduce a dezvăluit numele celui de-al doilea torţionar, Ioan Ficior.
Florin Pavlovici, unul dintre supravieţuitorii coloniilor de muncă de la Periprava şi de la Salcia, a povestit pentru ”Adevărul” calvarul trăit în închisorile comuniste.
Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii de la Râmnicu Sărat, este doar unul dintre cei responsabili de moartea a peste 100.000 de deţinuţi politici în lagărele comuniste. Dar cine sunt ceilalţi, câţi dintre ei mai trăiesc astăzi printre noi? La aceste întrebări au căutat răspunsuri jurnaliştii „Adevărul“ Ion M. Ioniţă şi Cezar Paul-Bădescu, alături de istoricul Stelian Tănase.
Parchetul General verifică dosarul torţionarului Alexandru Vişinescu
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat, joi, Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu, potrivit Mediafax.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat, marţi, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.
Cazul torţionarului Vişinescu, ecouri în presa internaţională
Cazul fostului director comunist al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, în vârstă de 87 de ani, a avut ecouri în presa străină. Agenţia Associated Press a preluat detaliile despre torţionarul aflat sub ancheta institutului român pentru investigarea crimelor comunismului, la numai o zi după ce acesta a atacat un cameraman şi a înjurat reporterii de televiziune, care i-au adresat câteva întrebări.
Băsescu, despre torţionarul Vişinescu: „Trebuie să răspundă în faţa legii“
Preşedintele Traian Băsescu a declarat sâmbătă, la Sulina, că fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, trebuie să răspundă în faţa legii, precizând că nu este niciodată prea târziu să se facă dreptate.Torţionarul Vişinescu este anchetat pentru crimele din perioada comunismului, săvârşite în penintenciarul Râmnicu-Sărat.
„The New York Times“: „Procesul torţionarilor din România, călătoria unei ţări într-un trecut sadic“
Cotidianul american „The New York Times“ a publicat, duminică, un articol despre procesul torţionarilor din România, prezentând poveştile celor doi şefi de penitenciare care au fost deconspiraţi: Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior.
Ziarele nu lasă nimic nesemnalat, necomentat, nefotografiat. Le citeşti şi simţi pulsul lumii. Nu trebuie să te iei, întotdeauna, după titluri. Sunt alese ca să te păcălească. Una ţi se promite, alta ţi se oferă. E, pare-se, un secret al meseriei, o probă de profesionalism. Pozele sunt şi ele bine alese.
Se încarcă comentariile...
