Spa ilegal în curtea „regelui mallurilor“

Iulian Dascălu privind spre locul unde sora lui va construi un Spa din bani europeni

Firma deţinută de sora milionarului Iulian Dascălu, care construieşte ilegal un complex imobiliar în centrul Iaşiului, este cercetată pentru o fraudă de 20 de milioane de euro din bani europeni.

Sarabanda ilegalităţilor din jurul controversatului proiect Palas, construit de milionarul Iulian Dascălu în asociere cu Primăria Iaşi, a intrat recent în vizorul Departamentului pentru Luptă Anti-Fraudă (DLAF). Firma Valgos SRL, al cărei unic acţionar este Camelia Gociman, sora lui Dascălu, a primit în urmă cu trei luni aprobarea pentru o finanţare europeană de 20 de milioane de euro, pentru a ridica în zonă un centru de agrement şi Spa.

Contractul de finanţare pentru proiectul SPASIA, care trebuie finalizat până în august 2014, a fost semnat pe 22 decembrie 2011 de oficialii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus pe atunci de Elena Udrea. Investiţia urma să coste peste 88 de milioane de lei. Din această sumă, 43 de milioane reprezintă fonduri nerambursabile, obţinute prin Programul Operaţional Regional (POR) derulat de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est.

DLAF a confirmat ancheta desfăşurată în acest caz. „SC Valgos SRL Iaşi face obiectul unor verificări preliminare referitor la modul de obţinere a fondurilor din bugetul general al Comunităţilor Europene", au declarat reprezentanţii instituţiei. Controlul vizează situaţia terenului pe care se va construi centrul de agrement şi capacitatea investitorului de a derula un asemenea proiect.

Suspiciuni majore de fraudă

De asemenea, conducerea ministerului a anunţat că în perioada verificărilor contractul va fi suspendat şi că până acum nu s-au făcut plăţi. „Toate documentele legate de acest proiect au fost trimise la DLAF deoarece sunt suspiciuni majore de fraudă. Dacă se confirmă, contractul va fi anulat", a explicat secretarul de stat Răzvan Murgeanu.

Terenul, în domeniul public

Reprezentanţii firmei Valgos susţin că au cumpărat terenul de peste 1.800 de metri pătraţi pe care ar trebui amenajat centrul de agrement. În 2009, societatea a achiziţionat 1.370 de metri pătraţi de la Episcopia Romano-Catolică, care a primit suprafaţa respectivă de la Primărie, în schimbul porţiunii revendicate pe amplasamentul acordat proiectului Palas în 2004. Camelia Gociman a mai dobândit apoi încă 167 de metri pătraţi de la Build Corp şi 74 de metri pătraţi de la  Block Buster, ambele firme controlate de fratele ei.

Actele încheiate de sora lui Dascălu sunt lovite însă de nulitate, întrucât trecerea celor 12 hectare din domeniul public în cel privat a fost declarată ilegală, în noiembrie 2010, printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Oradea.

„Familia Dascălu a obţinut terenul în urma unor schimburi dintre Consiliul Local şi Episcopia Romano-Catolică. În 2011 am decis în Consiliul Local să trecem înapoi în domeniul public întregul teren oferit pentru dezvoltarea proiectului Palas", spune consilierul local Sorin Ionescu. Problema este că, pe domeniul public, legea prevede că nu se poate construi fără organizarea unei licitaţii.

Beneficiarul, pasibil de închisoare

Potrivit proiectului Palas, un centru Spa urma să fie amenajat în obiectivul denumit E4, de pe latura dinspre strada Palat. În acest scop, firma Valgos a cerut primăriei o autorizaţie de construcţie în martie 2011. Clădirea era proiectată cu trei niveluri la subsol, parter, două etaje şi terasă. „SC Valgos SRL Iaşi deţine autorizaţie de construcţie a Centrului de agrement şi SPA-SPASIA pe terenul proprietate privată, deţinut de firmă, autorizaţie perfect valabilă", au declarat angajaţii surorii lui Dascălu.

Pe de altă parte, reprezentanţii de la Palas susţin că lucrările la E4 nu au început încă, lucru contrazis de realitate. „Oricine merge pe strada Palat poate vedea că acolo s-a lucrat. Ştie toată lumea că acele clădiri au un subsol comun pe trei niveluri. Nu poate spune cineva că acolo este un câmp", a mai declarat Sorin Ionescu.

Faptul este cu atât mai grav cu cât normele europene interzic alocarea de bani comunitari pentru investiţii începute înainte de aprobarea cererii de finanţare. „Nu ai voie să baţi un cui până nu ai contractul semnat! O groapă dacă ai acolo, nu primeşti banii! Dacă se confirmă frauda, beneficiarul direct este pasibil de închisoare. A depus acte la dosar prin care declara pe propria răspundere că e proprietar pe teren şi acolo nu erau începute lucrări", a mai spus Răzvan Murgeanu.

Firmă cu profit infim

Un alt semn de întrebare este ridicat de situaţia financiară a beneficiarului proiectului. Din datele Ministerului de Finanţe rezultă că firma Valgos, având ca obiect de activitate comercializarea cu amănuntul a încălţămintei şi articolelor din piele, a avut un profit de numai 16.000 de lei în 2010. Acum, societatea va trebui să suporte partea sa de cofinanţare, care se ridică la 45 de milioane de lei.

"Pe acest proiect nu am dat niciun ban deocamdată. Dacă se confirmă frauda, beneficiarul direct este pasibil de închisoare.''
Răzvan Murgeanu  secretar de stat în MDRT

Dascălu, dator la bugetul local

Deşi a primit gratis terenul din centrul oraşului, pe care construieşte proiectul Palas, Iulian Dascălu nu a plătit nici măcar suma minimă datorată Primăriei Iaşi. Edilii se judecă acum cu firma sa, solicitând peste două milioane de euro, care reprezintă redevenţa anuală pentru folosirea celor 12 hectare, cota de profit, dar şi penalităţile aferente, adunate în cinci ani. Complexul imobiliar, la care lucrările continuă în ciuda deciziei judecătoreşti care a declarat ilegală asocierea, ar urma să fie inaugurat luna viitoare.

Duşuri tropicale şi aqua parc

În cadrul centrului de agrement construit de sora lui Dascălu ar urma să fie amenajate săli de sport, zone de relaxare şi înfrumuseţare, solar, baie turcească, duşuri tropicale, aqua parc, dar şi spaţii de joacă pentru copii şi pentru practicarea sporturilor. „Obiectivul specific al proiectului îl reprezintă crearea unei structuri de agrement turistic în municipiul Iaşi, în vederea creşterii numărului de turişti la nivel local, pentru relansarea municipiului Iaşi ca destinaţie turistică", motivează reprezentanţii ministerului care a aprobat proiectul.