Sfetnic în robă pentru interlopi

Eugen Martin s-a purtat la întrevederea cu reporterii „Adevărul“ ca un om urmărit

Magistratul prahovean Dumitru Rebegea a regizat strategia juridică prin care să-l poată elibera pe interlopul târgoviştean Florin Pîrjol, zis Ghenosu. Clanul lui Florin Pîrjol, zis Ghenosu - unul dintre cele mai violente din România - a beneficiat mereu de o clemenţă suspectă  din partea Justiţiei.

La sfârşitul anului trecut a avut loc unul dintre cele mai grave cazuri de corupţie din Justiţie: un judecător de la Tribunalul Prahova i-a făcut scăpaţi pe doi lideri ai unor grupări interlope, contra a 30.000 de euro.

Mai citiţi şi:

Cordunenii au pus presiuni asupra unei judecătoare din Galaţi

Escrocii au lucrat pentru deputatul Boldea

EXCLUSIV Război pentru scaunul de şef al lumii interlope din Galaţi

Galaţi: Avocatul clanului Geamănu, arestat în urmă cu trei zile, a fost "turnat" de o escroacă

Mafioţii care au terorizat Agnita sub ochii Poliţiei rămân în arest - mărturii incredibile ale martorilor protejaţi

Locotenenţii lui Ghenosu au fost eliberaţi

Dulce ca fierea e şpaga patriei

Bun venit în Sicilia!

Afacerea s-a făcut prin intermediar, avocata Viorica Pilică, fost grefier al judecătorului. Primul interlop pus în libertate de către Rebegea a fost ploieşteanul Sandu Zamfir, zis Austrianu. Al doilea este unul dintre cei mai violenţi lideri interlopi din România: Florin Pîrjol, zis Ghenosu, Şeri sau Regele din Târgovişte.

Magistratul a fost cel care a iniţiat acţiunea de eliberare şi a gândit paşii şi tactica juridică în folosul infractorului.

Rebegea a „accesat" clanul Ghenosu

La începutul lunii octombrie, Dumitru Rebegea a aflat că urmează să-i vină la judecată dosarul de eliberare condiţionată lui Florin Pârjol - „Ghenosu", arestat pentru şantaj şi alte infracţiuni. Cu câteva luni înainte, magistratul aflase de la Viorica Pilică - avocatul prin care judecătorul primea banii de la interlopi - că un anumit Eugen Martin, din Târgovişte, îi solicitase serviciile în privinţa aceluiaşi dosar, în care acesta era cercetat, în stare de libertate, alături de Florin Pîrjol.

Luni, 5 octombrie 2009, judecătorul Dumitru Rebegea s-a întâlnit cu avocata-intermediar la domiciliul acesteia. Trebuia să primească ultima tranşă din banii de la Sandu Zamfir - „Austrianu" - interlopul din Ploieşti pe care tocmai îl eliberase.

După ce a încasat tainul, Rebegea şi-a adus aminte de gruparea Ghenosu şi de solicitarea lui Eugen Martin. Aşa că i-a povestit avocatei că urmează să judece acest dosar şi că măsura arestării preventive a lui Ghenosu urma să expire duminica următoare, la 11 octombrie 2009.

Rebegea i-a solicitat avocatei să caute o persoană interesată de punerea în libertate a lui Florin Pîrjol, fixând chiar şi preţul eliberării: 20.000 de euro. Imediat, Viorica Pilică l-a contactat pe Eugen Martin, căruia i-a comunicat faptul că există posibilitatea ca Ghenosu să scape. „Mâine vino pe la mine ca să-ţi spun ce ai de făcut. Într-o săptămână, după ceas, o să dăm noroc!", a fost mesajul trimis de intermediarul avocat către omul din gruparea Ghenosu.

Judecătorul a fixat data judecăţii pentru vineri, 9 octombrie. Tot el a şi elaborat planul: avocaţii lui Pîrjol urmau să nu se prezinte la proces, iar clientul lor trebuia să refuze avocatul din oficiu. Bineînţeles, în plan se mai menţiona ca Eugen Martin să depună şi cei 20.000 de euro la avocata Pilică. În preziua procesului, Rebegea s-a interesat clar dacă fusese rezolvată problema absenţei avocaţilor: „Deci, mâine să nu vină niciunul (avocaţii - n.n.) şi discutăm luni. Iar el (Florin Pîrjol - n.n.) să zică că...vrea să fie...să nu fie singur, să fie cu ei (cu avocaţii aleşi - n.n.)".

Tactică de corupţie

Pe 9 octombrie 2009, în ziua procesului, actorii au făcut perfect jocul regizat de magistrat. Avocaţii aleşi nu au fost prezenţi şi, de formă, magistratul a suspendat şedinţa şi a cerut insistent să fie luată legătura cu apărătorii lui Pîrjol. A insistat şi în faţa inculpatului să îşi ia un apărător din oficiu.

Florin Pîrjol şi-a jucat, însă, bine rolul şi a refuzat. În aceste condiţii, Dumitru Rebegea a dat termen de judecată, pentru lipsă de apărare, peste trei zile, adică pentru luni, 12 octombrie. Numai că duminică, pe 11 octombrie, lui Ghenosu i-a expirat termenul de arest. Astfel, liderul interlop a ieşit fără nicio problemă din puşcărie.

Ultimele discuţii telefonice avute de intermediarii Pilică şi Eugen Martin au arătat disperarea procurorilor faţă de măsura lui Rebegea: „Am reuşit copilu'! Ăia răii (procurorii - n.n.) sunt aici, în disperare. Vede că îl scapă printre degete. Duceţi-vă şi luaţi-l".

Pentru această afacere, Eugen Martin a dat 20.000 de euro. Avocata Pilică i-a spus judecătorului Rebegea că a primit doar 17.000. Magistratul şi-a oprit 9.000 de euro, iar restul i l-a dat avocatei. După eliberare, Florin Pîrjol s-a întors la Târgovişte. Acum este dat dispărut. Vecinii spun că nu l-au mai văzut nici la domiciliul mamei sale - unde îşi are „cartierul general" - şi nici la vila pe care a ridicat-o.

A început cu un şantaj

„Cheia" în scandalul de corupţie al lui Dumitru Rebegea este, în ceea ce priveşte eliberarea liderului interlop Florin Pîrjol, un om de afaceri din Târgovişte. Eugen Martin are 38 de ani şi deţine câteva societăţi prospere. Lumea îl cunoaşte drept un patron respectabil, liniştit, care are contracte şi cu Poliţia. Pe Eugen Martin, zis „Gicuţă", cei de la Crimă Organizată l-au identificat drept apropiat al clanului Ghenosu încă din 2001.

În noiembrie 2008, Eugen Martin a cerut sprijinul lui Ghenosu pentru recuperarea unor sume de bani şi aşa s-a ajuns la un şantaj, victima fiind obligată, potrivit celor de la Crimă Organizată, să predea, regulat, diverse sume de bani clanului. Cazul s-a terminat odată cu arestarea liderului Florin Pîrjol, şi a doi dintre cei mai violenţi locotenenţi ai săi: Gabriel Iordănoiu, zis Burationo, şi Viorel Şerban, zis Călin. Singurul cercetat în libertate a fost Eugen Martin.

Veriga „Gicuţă"

Eugen Martin, zis Gicuţă, e un tip suspicios, care verifică terenul înainte să se expună. Nu vrea să dezvăluie ce a „turnat" la procurori în timpul anchetei, dar nici nu vrea să-i supere pe ai lui Ghenosu. „Eu nu sunt vinovat în cazul de şantaj. Chiar victima a declarat acest lucru", povesteşte omul de afaceri. „Gicuţă" respinge o prietenie cu Florin Pîrjol: „ne cunoaştem, că oraşul e mic. Dar nu sunt prieten cu el".

Eugen Martin declară că banii oferiţi pentru scoaterea liderului interlop din puşcărie provin din activitatea firmelor sale. A recurs la acest gest din teamă, pentru „că în oraş se vorbea deja că liderii clanului sunt jos, iar eu în libertate...". Cu alte cuvinte, Eugen Martin ar fi fost suspectat „de oraş" că i-ar fi „vândut" pe interlopi. Despre sumă, „Gicuţă" zice că „am acte să dovedesc de unde-i am. Am dat banii avocatei Pilică ca să mă înveţe ce să fac".

Fost partener cu viceprimarul Târgoviştei

În investigaţiile Crimei Organizate au apărut suspiciuni că, prin firmele sale, Eugen Martin - „Gicuţă" ar fi contribuit la spălarea banilor obţinuţi de clanul Ghenosu în Occident, când încă desfăşura operaţiuni acolo. Numai că Eugen Martin nu a avut decât o singură societate înfiinţată în anii în care clanul Ghenosu „lucra" în Franţa şi Spania. Firma se ocupa cu activităţi „de protecţie şi gardă" şi se numea MEB Security.

Partener al lui „Gicuţă" era „Body" - adică George Bogdan Ana, actual viceprimar al Târgoviştei. Societatea este, în prezent, în lichidare, iar partenerii sunt acum, după cum spune chiar viceprimarul, „ doar simple cunoştinţe". Eugen Martin şi viceprimarul George Bogdan Ana au mai fost „colegi" şi în Consiliul de Administraţiei al regiei locale de transport în comun.

Finul lui Nuţu Cămătaru

Ca să ocupe o poziţie înaltă în lumea interlopă din România, Ghenosu a făcut o mişcare interesantă: a cerut să fie năşit de Nuţu Cămătaru. Acţiunile sale violente au culminat şi cu câteva asasinate. Una dintre victime este Alexandru Dumitru, care a fost executat la ordinul lui Florin Pîrjol.

Condamnat în Franţa, achitat acasă

„În perioada 2000 - 2003, Pîrjol Florin Nicolae a organizat şi a condus o grupare de crimă organizată care s-a ocupat cu racolarea de tinere din România, în scopul exploatării sexuale în Spania şi în Franţa. În luna mai 2003, în urma unei cooperări internaţionale între structurile de crimă organizată din România şi Franţa, autorităţile din Nisa au arestat sub acuzaţia de proxenetism agravat şapte membri ai reţelei, inclusiv pe Pîrjol Florin Nicolae", povesteşte un ofiţer al Direcţiei de Combaterea Crimei Organizate.

Tribunalul de Mare Instanţă din Nisa l-a condamnat pe interlopul român la şapte ani de închisoare. Sentinţa a fost confirmată în 2006 de Curtea de Apel Aix en Provence şi a fost recunoscută de Curtea de Apel Bucureşti.

Ziarul „Adevărul" a descoperit că, tot în 2006, avocaţii lui Ghenosu au obţinut eliberarea condiţionată a acestuia şi extrădarea sa în România. Interlopul a ajuns în ţară şi a fost încarcerat la Penitenciarul Mărgineni. Numai că, în octombrie 2007, Florin Pîrjol a fost achitat de judecătorii Secţiei Penale a Tribunalului Dâmboviţa.

Motivul: cei aproximativ cinci ani de puşcărie, din totalul de şapte, petrecuţi de interlop în Franţa, au fost consideraţi suficienţi de judecătorii români. Aşa că au contopit anii de pedeapsă şi l-au eliberat pe infractor. Prin aceeaşi sentinţă, lui Florin Pîrjol i se dădeau înapoi 40.000 de euro - bani confiscaţi pe motiv că proveneau din traficarea unei femei.

La acea vreme, Secţia Penală a Tribunalului Dâmboviţa era condusă de Elena Turcu. Magistratul este unul controversat, după ce a fost prins de poliţişti conducând în stare de ebrietate şi a făcut un imens scandal atât la secţia de poliţie, cât şi la spital.

„Cu lipici" la magistraţi

Coincidenţă, acelaşi magistrat - Elena Turcu - se regăseşte în completul de judecători care, în 2008, l-a eliberat din arest pe Ghenosu, după un scandal cu arma în mână, în plin centrul Târgoviştei. Atunci, potrivit ofiţerilor de la Crimă Organizată, Pîrjol a încercat să se răzbune pe un fost membru al reţelei sale care dezertase. Taberele s-au împuşcat cu arme cu gaz sau cu glonţ, iar atacul s-a lăsat cu trei răniţi.

Ghenosu a aşteptat doar câteva luni decizia de eliberare luată de completul de la Tribunalul Dâmboviţa, din care făceau parte judecătorii Elena Turcu, Anastasia Soare şi Liliana Lunescu.

Clan „de risc maxim"

Clanul Ghenosu a luat fiinţă în anul 2000, avându-l ca lider pe Florin Pîrjol. Porecla îi vine de la numele pe care infractorul, în vârsta de 36 de ani, din care 30 de ani de puşcărie, l-a purtat în timpul în care făcea „afaceri" în Franţa şi Spania. Atunci, în perioada 2000-2003, se numea Ghinea şi făcea bani din trafic cu persoane şi infracţiuni cu o deosebită violenţă.

Mai apoi, Pîrjol a trecut la alt tip de afacere: perceperea de taxe de protecţie de la românii care deţineau afaceri legale în Italia, în Franţa sau Spania. În cazul în care victimele refuzau să plătească, se trezeau cu magazinele sparte sau cu locuinţele devastate. Au fost înregistrate mai multe victime cu mâinile rupte sau cu genunchii fărâmaţi.

„Eu sunt cântat prin ziare"

Fragment dintr-o discuţie înregistrată ambiental între judecătorul Dumitru Rebegea şi avocata-intermediar Viorica Pilică, în cadrul căreia magistratul îşi exprimă indignarea că pe firul şpăgii s-a interpus şi omul lui Ghenosu, interlopul pe care urma să-l elibereze.

Rebegea Dumitru (foto) : Spune-i lui Gică (Eugen Martin n.n) - Băi, Gică, ce ai făcut mă?

Pilică Viorica Iosefina: Păi asta vrea, să-l chem şi să-i zic: Ce am auzit, mă? Că ţi-ai luat opt mii? Mie îmi dai şaptesprezece, nouă adică?

R. D: Mai încet, mai încet. Nu mai vorbim pe aici. Vorbim la tine.

P.V.I : Da. Da e nesimţit! Adică tu îţi iei nouă, eu îmi iau opt şi el îşi ia opt.

R.D: Ce să mai zic. Şi el nu e expus deloc. Nu are nicio treabă. Eu sunt cântat prin ziare şi mă reclamă ăştia şi p... mea, ce să mai zic?

Limbaj de interlop

Fragment dintr-o convorbire telefonică între Florin Pîrjol şi oamenii săi, prin care liderul primeşte raportul unei „execuţii" comandate în cazul unui datornic. Ghenosu nu este mulţumit şi cere ca victima să fie umilită:

Pîrjol Florin: I-aţi dat ca lumea, mă?

Rebeica Niculaie, zis Licurici: Da, nenicule, a leşinat jos!

F.P: Păi, scoateţi-l afară.

R.N: Păi l-am scos că...nenicule fugea şi zicea...hoţii, hoţii şi l-am doborât acolo jos toţi.

F.P: Aha, aha...trebuia să vă pişaţi pe el.

R.N: Păi ne întoarcem înapoi că e jos, în drum.

F.P: Duceţi-vă şi pişaţi-vă pe el!

R.N: Haidi mă, bă haideţi înapoi să ne... pe ăla.