ROMARM cere patriotism economic: „Avem 15 fabrici, putem oferi statului tot ce are nevoie, dar nimeni nu ne-a chemat”

0
0
Publicat:

Răzvan Marian Pîrcălăbescu, director general al Romarm, spune că nimeni din statul român nu a chemat instituția la discuţii pe Programul SAFE.

romarm

Programul SAFE (Security Action for Europe), prin care România are la dispoziţie 16,7 miliarde de euro pentru industria apărării, ar putea să aducă profit României prin producţia de echipamente militare şi muniţie.

„Nu ne-a chemat nimeni la discuţiile de anul trecut pe SAFE să vadă ce putem produce exact. Noi am fi putut să oferim statului român tot ce are nevoie, dacă ar fi venit şi ne-ar fi spus ce au nevoie. Avem aceste capabilităţi, 15 fabrici”, a declarat la ZF LIVE Răzvan Marian Pîrcălăbescu, director general al Romarm.

Grupul are 15 filiale, o sucursală de cercetare-dez­voltare şi 5.000 de angajaţi.

Cei mai mulți bani din Program, circa 10 miliarde de euro, sunt alocaţi pentru achiziţii militare.

Pe listă sunt două nave de patrulare maritimă, elicoptere, arme şi muniţie, platforme de transport, sisteme de apărare aeriană, transportoare blindate şi alte echipamente militare.

„Le putem produce fără nicio problemă. Doar aşteptăm să ni se dea o comandă şi să ne cheme cineva la discuţii. Avem nevoie de patriotism economic. Avem nevoie să înţelegem că trebuie să facem investiţii în industria naţională de apărare, care să rămână aici, să genereze plus valoare. Dacă nu putem singuri să producem ceva, ne luăm un partener lângă noi, să producem cu tehnologia lor”, a mai spus Răzvan Pîrcălăbescu.

Grupul Romarm produce muniţie, arme şi vehicule militare. Produce muniţie de toate calibrele, iar la Uzina Mecanică Bucureşti dezvoltă transportoarele blindate Piranha5. Mai mult, a dezvoltat şi un sistem de drone într-una dintre filiale, la Carfil, la Braşov, unde a fost implementat şi un sistem pentru pregătirea piloţilor de dronă.

Compania vinde în prezent 80% din producţie la export, în special în Ucraina, Asia şi America Latină.

Banii din mecanismul SAFE (Security Action for Europe) ar trebui să fie un accelerator pentru investiţii şi producţia de echipamente militare şi muniţie, care să genereze în următorii ani producţie industrială suplimentară de 5% din PIB.

„SAFE trebuie implementat în România, dar dacă a fost încredinţat companiilor străine, acestea să vină la Romarm, să vină la companiile private româneşti şi să îşi facă aici transfer de tehnologie, să facă fabricile aici, astfel încât tehnologia respectivă să genereze plus valoare. Polonia, cu cea mai mare alocare, a renunţat la program pentru că nu aducea plus valoare pentru industria de apărare”, a mai spus directorul Romarm.

Compania are numeroase parteneriate, cu Periscope Aviation pentru inovare în domeniul dronelor la Carfil Braşov, cu General Dynamics la Uzina Mecanică Bucureşti dar şi cu o companie  din Franţa pentru pregătirea piloţilor de drone.

Potrivit OUG nr. 62/2025, finanțările accesate prin SAFE sunt destinate exclusiv achiziției de produse din domeniul apărării, în scopul consolidării capacităților de apărare. Obiectul finanțării îl reprezintă capabilitățile și echipamentele militare, nu mentenanța acestora.

Contractele pentru noile capabilități militare pot include un pachet inițial de suport logistic integrat, cu piese de schimb, echipamente de testare și documentație tehnică necesare operării după livrare.

Acestea vor implica semnificativ industria națională de apărare, procentul de producție locală urmând să fie stabilit de Ministerul Economiei, iar acordurile vor fi negociate cu operatori din industria de apărare națională și europeană.

Companiile selectate vor fi anunțate după aprobarea finanțării și finalizarea procedurilor, inclusiv aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

În ianuarie, Comisia Europeană a aprobat aplicația României pentru finanțare prin instrumentul SAFE, ceea ce permite țării să acceseze 16,68 miliarde de euro, a doua cea mai mare sumă alocată în cadrul programului.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite