Riscul de blackout din cauza secării Dunării, explicat de un inginer hidrotehnic

Debitul Dunării a atins un nou minim istoric, conform ANAR. Specialiștii avertizează că seceta hidrologică va persista, dar nu se pune problema unui colaps energetic, în momentul de față. Cu toate acestea, vor fi necesare precipitații moderate și continue pe mai multe săptămâni pentru refacerea debitelor. Criza afectează și alimentarea cu apă în 80 de localități, iar producția industrială rămâne restricționată.

Ministrul interimar al Apărării în vizită la centrala nucleară de la Cernavodă. FOTO: MApN

Inginer hidrotehnic: Risc de criză energetică prelungită

Cornel Ilinca, lector la Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Universității Tehnice de Construcții București, a explicat pentru „Adevărul” mecanismele prin care sistemul electroenergetic poate face față acestei situații extreme.

„Riscul de colaps al sistemului electroenergetic național, pe fondul secetei hidrologice, este legat de două componente vitale ale mixului energetic, și anume CNE Cernavodă și amenajările hidroenergetice. În prezent, în baza unor soluții inginerești temporare aplicate în regim de urgență, chiar și la debite extrem de reduse (sub 1400 m³/s), CNE Cernavodă își poate menține o unitate în funcțiune. În ceea ce privește amenajările hidroenergetice, marile hidrocentrale cu acumulare (Hidrocentrala Porțile de Fier I, AHE Vidraru, AHE Izvorul Muntelui-Bicaz etc.), datorită volumului util al lacurilor de acumulare, pot asigura puterea de vârf la un nivel de 1500–2000 MW. 

Acestea acoperă vârfurile de sarcină ale sistemului, în special în orele de seară, când producția din surse fotovoltaice scade rapid. Nu se va ajunge la un colaps energetic, adică blackout, deoarece Transelectrica poate apela la deconectări manuale sau automate de sarcini pentru a menține stabilitatea rețelei electrice. Prin urmare, riscul real nu este o pană generală de curent, ci o criză energetică prelungită, caracterizată prin prețuri ridicate pe piața de energie, măsuri de restricționare a consumului și impact negativ asupra economiei naționale”, a declarat acesta.

Cornel Ilinca a citat prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arătând că, potrivit predicțiilor, criza va continua pe tot parcursul lunii august.

„Prognoza INHGA pentru luna august nu este liniștitoare, și este de așteptat ca luna august să fie o lună cu regim hidrologic de ape mici, pe râurile interioare. În ceea ce privește Dunărea are un bazin hidrografic mare, iar răspunsul la eventuale precipitații este lung, deci va fi aceeași situație și pentru Porțile de Fier I, Porțile de Fier II și CNE Cernavodă”, a mai precizat Cornel Ilinca.

Prognoza INHGA pentru luna august. FOTO: INHGA

Restricții în alimentarea cu apă în 80 de localități

Pe lângă efectele asupra producției de energie, seceta a generat și dificultăți în aprovizionarea cu apă potabilă. Conform monitorizării ANAR, până la sfârșitul lunii iulie au fost înregistrate restricții în sistemul centralizat de alimentare cu apă în 80 de localități, răspândite în 12 județe. Cele mai afectate unități administrativ-teritoriale sunt în județele Neamț (26 de localități), Bihor (15), Bacău (10), Galați (8), Vaslui (8) și Maramureș (7). De asemenea, pentru localitățile care se aprovizionează din surse individuale, precum puțuri și fântâni, au fost impuse restricții în 61 de localități din trei județe: Botoșani (55), Gorj (3) și Iași (3).

„Din monitorizarea pe care am realizat-o şi care conţine informaţii până la sfârşitul lunii iulie, avem 80 de localităţi din 12 judeţe care au în acest moment restricţii în alimentarea cu apă în sistem centralizat. (...) În ceea ce priveşte impunerea de restricţii în localităţile care nu beneficiază de sisteme centralizate de alimentare cu apă, respectiv se alimentează din puţuri şi fântâni, avem la nivel naţional 61 de localităţi din trei judeţe”, a transmis Ana-Maria Agiu.

În ceea ce privește stocul de apă din principalele acumulări, reprezentanta ANAR a indicat că, la nivel național, coeficientul mediu de umplere în cele 40 de lacuri de importanță majoră este de 71%.

Seceta istorică a Dunării pune la încercare sistemul energetic al României 

Consecințele secetei nu s-au limitat însă la sectorul nuclear. Producția de energie hidroelectrică a fost, de asemenea, puternic afectată, compania Hidroelectrica raportând o scădere dramatică a producției nete de energie electrică cu 38% în primul trimestru al anului 2025, atingând cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Acest declin s-a reflectat direct în rezultatele financiare ale companiei, profitul acesteia înregistrând o scădere de 56% în primul trimestru al anului 2025 și de 20% pe întregul an anterior, din cauza condițiilor hidrologice tot mai precare.

Pierderea a aproximativ 1400 de megawați de la Cernavodă, coroborată cu scăderea drastică a producției hidro, a forțat România să recurgă la importuri și a scos la iveală vulnerabilități structurale ale sistemului energetic, într-un context economic deja fragil, marcat de stagnare, declinul producției industriale cu 3,1% în primele cinci luni ale anului 2026 și o inflație ridicată. Analiștii ING Bank au descris această suprapunere de factori drept un șoc stagflaționist, care reduce producția internă și amplifică costurile cu energia și transportul, estimând o posibilă contracție a Produsului Intern Brut de 0,5% pentru anul în curs.

Criză reprezintă un semnal de alarmă dublu, fiind atât o consecință directă a schimbărilor climatice, cât și un reflectoriu al unui deficit de implementare în ceea ce privește investițiile necesare în noi capacități de producție, interconectări și sisteme de stocare a energiei. 

Efect de domino în economie

Seceta a declanșat și un efect de domino în economie, forțând cei mai mari doi producători auto din România, Dacia și Ford, să își oprească temporar liniile de asamblare și determinând autoritățile să recurgă la un pachet amplu de măsuri de restricționare a consumului, de la iluminatul public până la uzul electrocasnicelor în gospodării.

Ca răspuns la apelul Guvernului de reducere voluntară a consumului, Dacia și Ford, cei doi mari consumatori industriali au decis să își oprească producția până pe 19 august. 

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că această măsură drastică va genera o economie de aproximativ 200 de megawați, o gură de oxigen vitală pentru sistemul energetic național aflat în colaps. 

În cadrul unei întâlniri online cu reprezentanții a aproximativ 80 de mari companii din siderurgie, industria auto, materiale de construcții și petrochimie, Guvernul a solicitat reducerea voluntară a consumului, în special în intervalul de vârf 19:00-23:00, lăsând fiecărei firme libertatea de a alege măsurile tehnice potrivite profilului său de producție. 

Bolojan a precizat că unele companii au intrat direct în perioada de mentenanță și reparații, iar efectele încep să se vadă deja, consumul înregistrând o scădere față de orele normale ale zilei. 

În paralel, autoritățile au declarat stare de alertă energetică la nivel național, o măsură care nu înseamnă întreruperi imediate pentru populație, dar care permite Guvernului să intervină rapid și să pregătească restricții suplimentare, dacă situația se va agrava.

Record după record

Amintim că Administrația Națională „Apele Române” a raportat la finalul săptămânii trecute un nou record negativ privind debitul fluviului Dunărea, care a coborât la 1.400 de metri cubi pe secundă. Această cota extrem de redusă, generată de o secetă hidrologică prelungită, a afectat direct capacitatea de răcire a Centralei Nucleare de la Cernavodă, determinând autoritățile să recurgă la măsuri excepționale pentru a evita întreruperea furnizării de energie electrică.

„Dunărea înregistrează astăzi un nou minim istoric, de 1.400 mc/s, iar acest debit minim se va menţine staţionar până cel puţin pe 12 august. Aceasta este o veste relativ bună, în sensul în care vorbim despre o staţionalitate a debitelor pe o durată de o săptămână. În ceea ce priveşte nivelul Dunării la Cernavodă, acesta este astăzi de -218 cm şi va ajunge în data de 12 august la -228 cm. Aceasta înseamnă o scădere cu 10 cm. Putem constata faptul că, raportându-ne la prognoza de luni, scăderea în 7 zile este de 10 cm. De asemenea, dacă în data de luni aveam -218 de centimetri, iar astăzi avem tot aceeaşi valoare la Cernavodă, putem constata faptul că am câştigat trei-patru zile în plus pentru menţinerea unor debite minime în vederea funcţionării în siguranţă a centralei de la Cernavodă”, a declarat Ana-Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale „Apele Române”.

Centrala Nucleară de la Cernavodă, care asigură în mod obișnuit aproximativ o cincime din consumul național de electricitate, a fost grav afectată de scăderea drastică a nivelului apei din fluviu, necesară procesului de răcire a reactoarelor. Pentru prima dată în ultimii 44 de ani, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, iar pentru menținerea în funcțiune a Unității 2, autoritățile au declarat stare de alertă națională în sectorul energetic. Intervențiile au inclus explozii controlate pentru eliminarea unui prag de stâncă din albie, precum și scufundarea unor barje încărcate cu piatră, executată de armată, pentru a redirecționa cursul apei către priza centralei. Aceste soluții au fost recunoscute ca fiind temporare, oferind doar un răgaz de câteva zile, iar compania Nuclearelectrica a început deja importuri de energie din Ucraina pentru a compensa deficitul.