Dunărea atinge un nou minim istoric la intrarea în România. Doar 25 de centimetri până la următorul prag de restricții la Cernavodă

Debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, este de aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă, valoare pe care Apele Române o indică drept un nou minim istoric. Potrivit datelor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul este estimat să rămână în jurul acestei valori până la 17 august.

Dunărea ajunge la un minim istoric la intrarea în România. Foto Apele Române

În același timp, nivelul Dunării la Cernavodă continuă să scadă. La 10 august, acesta era de -2,27 metri, iar prognoza indică o scădere până în jurul valorii de -2,36 metri, după care nivelul ar urma să se stabilizeze.

Potrivit raportului privind fenomenul de secetă hidrologică transmis de Apele Române la 10 august, pentru centrala nucleară de la Cernavodă se aplică treapta I de restricții. Documentul precizează că nivelul înregistrat la stația hidrometrică Cernavodă este de -2,27 metri și că mai sunt 0,25 metri până la aplicarea treptei a II-a de restricții.

Debitul Dunării nu este așteptat să crească în următoarele zile

Apele Române arată că precipitațiile din ultima perioadă au dus la creșterea debitelor în bazinul superior al Dunării, în special în zona din amonte de Budapesta. Această creștere nu este însă estimată să se resimtă, în perioada imediat următoare, la intrarea în România.

Potrivit explicațiilor furnizate de autorități, un factor este scăderea din ultimele zile a debitelor râului Sava, unul dintre principalii afluenți ai Dunării din bazinul mijlociu.

Pentru o creștere semnificativă și stabilă a debitelor la intrarea în țară ar fi necesare mai multe episoade de precipitații importante cantitativ, cu o durată de două-trei zile și care să se producă pe suprafețe extinse. Apele Române precizează că astfel de precipitații ar trebui să se înregistreze atât în bazinul superior al Dunării, cât și în bazinul mijlociu, în special în bazinul hidrografic al râului Sava.

Pe baza prognozelor sub-sezoniere actuale, autoritățile estimează posibilitatea unor creșteri mai importante ale debitului Dunării după 24-26 august. Acestea ar putea determina ieșirea din zona actuală a debitelor minime istorice.

Doar 25 de centimentri până la aplicarea celui de-al doilea prag de restricții

La Cernavodă, nivelul Dunării a scăzut cu 5 centimetri față de ziua precedentă, de la -2,22 metri la -2,27 metri.

Prognoza transmisă de Apele Române indică o continuare a scăderii în zilele următoare. Până la 14 august, nivelul ar urma să scadă cu aproximativ 2 centimetri pe zi. Ulterior, ritmul scăderii ar urma să se reducă la aproximativ 1 centimetru pe zi, iar în jurul datei de 16 august nivelul este estimat să se stabilizeze la aproximativ -2,36 metri.

Raportul privind seceta hidrologică arată că, la 10 august, pentru centrala nucleară de la Cernavodă se aplică treapta I de restricții. Nivelul curent este indicat la -2,27 metri. Pragul pentru treapta a II-a este la o diferență de 0,25 metri față de nivelul actual.

Operațiunile cu barjele au influențat temporar nivelul

Apele Române menționează și efectul operațiunilor de scufundare a barjelor asupra nivelului Dunării la Cernavodă.

Potrivit autorității, pe 9 august nivelul scăzuse anterior cu 4 centimetri, după care a crescut cu alți 4 centimetri, ceea ce a dus la o variație totală de 8 centimetri.

Între punctul de bifurcație și Cernavodă sunt aproximativ 60 de kilometri. Pe acest sector există praguri care produc variații ale nivelului apei. În acest context, Administrația Națională „Apele Române” recomandă Administrației Fluviale a Dunării de Jos continuarea acțiunilor de dragare în zonele de acces, pentru asigurarea scurgerii apei către centrala de la Cernavodă.

48 de secțiuni monitorizate au debite sub necesarul minim

Raportul privind seceta hidrologică arată că, din cele 130 de secțiuni monitorizate la nivel național, la 48 au fost înregistrate debite sub debitul minim necesar pentru satisfacerea cerințelor de apă din punct de vedere cantitativ.

Pe Dunăre sunt menționate 10 astfel de secțiuni: Oltenița, Chiciu, Vadu Oii, Gropeni, Brăila, Grindu, Isaccea, Hârșova, Cernavodă și Smârdan.

Situația este parte a unui fenomen mai amplu de secetă hidrologică. Pe mai multe râuri din țară sunt instituite diferite trepte de restricții pentru irigații, industrie, piscicultură, alimentarea cu apă și alte utilizări.

Pe Dunăre și brațele sale, raportul indică sectoare aflate în faza de atenționare-avertizare, dar și sectoare aflate în Treapta III de restricții. Acestea vizează, în funcție de sector, utilizări precum alimentarea populației cu apă, irigațiile, industria, piscicultura, zootehnia și transportul.

Rezervele din lacurile de acumulare

În ceea ce privește rezervele de apă, coeficientul de umplere al celor 39 de principale lacuri de acumulare era, la 9 august, de 70,63%, corespunzător unui volum de aproximativ 3,07 miliarde de metri cubi.

Dintre acestea, cele 22 de lacuri administrate de Apele Române aveau un coeficient de umplere de 67,96%, iar cele 17 lacuri energetice administrate de Hidroelectrica aveau un coeficient de 71,87%.

Pentru sfârșitul lunii august, Apele Române estimează, pentru cele 40 de lacuri de acumulare principale cu rol important în alimentarea cu apă a populației și industriei și în producerea de energie electrică, un coeficient de umplere de aproximativ 66%.

Autoritatea precizează că volumul existent în principalele lacuri de acumulare asigură, în prezent, necesarul de apă brută pentru beneficiarii alimentați din surse de apă de suprafață în regim centralizat.

Sute de localități afectate de deficitul de apă

Raportul indică și efectele secetei asupra alimentării cu apă.

În prezent, 181 de localități care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă sunt afectate de deficitul rezervei de apă. Alimentarea este asigurată cu dificultate, cu restricții sau intermitent în anumite intervale orare.

Cele mai multe localități afectate sunt în județele Alba, cu 45 de localități, Neamț, cu 39, și Bihor, cu 30. Urmează Galați cu 11, Maramureș cu 10, Vaslui cu 8, Argeș și Cluj cu câte 7, Iași cu 6 și Vrancea cu 5.

Alte 96 de localități care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă sau dispun doar parțial de astfel de sisteme sunt afectate de secetă prelungită. În aceste localități sunt menționate inclusiv fântâni secate.

Cele mai multe cazuri sunt în județul Botoșani, cu 55 de localități, urmat de Neamț cu 10, Bacău cu 6, Iași cu 5 și Argeș, Gorj și Vaslui cu câte 4.

Schimbările climatice, între tendințe și incertitudini

Apele Române precizează că studiile și analizele realizate în cadrul Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică, în contextul schimbărilor climatice, o posibilă reducere a debitelor medii anuale ale Dunării la intrarea în țară și o creștere a frecvenței și duratei perioadelor cu debite sub 2.500-2.000 mc/s.

Autoritatea subliniază însă că aceste estimări au un grad ridicat de incertitudine, în special în ceea ce privește impactul asupra valorilor minime extreme.

Pentru perioada imediat următoare, datele oficiale indică menținerea debitului Dunării la intrarea în țară în jurul valorii de 1.400 mc/s și continuarea monitorizării nivelului de la Cernavodă.

Apele Române anunță că situația hidrologică este monitorizată permanent, iar datele privind debitele și nivelurile Dunării sunt actualizate prin Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și prin administrațiile bazinale de apă.