Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă. „Capcana” de la proba de Română: ce i-ar putea depuncta pe elevi

Ministerul Educației a publicat luni subiectele și baremele pentru proba scrisă de Limba și literatura română, din cadrul sesiunii de toamnă a Bacalaureatului 2026. Potrivit unei analize realizate de profesoara Ruxandra Achim de la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București, primele două subiecte au fost concepute într-o manieră accesibilă, însă cel de-al treilea ar putea reprezenta o capcană pentru elevii care nu sunt obișnuiți să analizeze proza conform cerințelor, ci să se limiteze la un simplu rezumat al acțiunii. 

Rezolvarea subiectelor sesiunii de toamnă a examenului de Bacalaureat la Lb. Română. FOTO: Unsplash

Profesoara a explicat pentru „Adevărul” că primul subiect ar fi trebuit să fie abordate ușor de către elevi.

„Dacă analizăm primul subiect, cel referitor la exercițiile pe baza textului, nimic nu i-ar fi putut încurca pe elevi încă de la început. La punctul cu sensul cuvintelor, pentru termenul „înfricoșătoare” existau mai multe variante corecte, precum „îngrozitoare” sau „înspăimântătoare”, iar la expresia „aduce alinare” răspunsul era și mai simplu, deoarece se potrivea perfect cu verbul „a alina” sau cu sinonime precum „încurajează”, lăsând astfel mai multe posibilități de răspuns. La punctul al doilea, referitor la orașele românești din care proveneau personajele, acestea erau menționate clar în text, fiind vorba despre București și Craiova, deci ușor de identificat. 

La punctul al treilea, despre profesia Mariei Filotti, răspunsul era la fel de accesibil, deoarece fragmentul era un extras din memoriile sale, scrise la persoana întâi, iar din context reieșea că este actriță. Motivul pentru care se refugiază la Iași este explicat în primele trei paragrafe, unde se arată că frontul avansează și că, în aceste condiții, toată lumea se îndreaptă spre acel oraș. În ceea ce privește trăsătura morală a autoarei, elevii aveau la dispoziție întregul text și puteau evidenția devotamentul față de muncă, optimismul, conștientizarea că activitatea teatrală și cea din spital contribuiau la ridicarea moralului participanților la război, precum și mulțumirea sufletească de care vorbește în ultimul paragraf, atunci când spune că aducea alinare celor suferinzi. Prin urmare, existau mai multe trăsături morale ușor de identificat. Nimic nu era discutabil sau greu de înțeles, toate informațiile erau clare și accesibile, iar cele 30 de puncte pentru cele cinci întrebări puteau fi obținute fără nicio dificultate”, a transmis profesoara.

1/4

BACALAUREAT DE TOAMNĂ SUBIECTE ȘI BAREME LIMBA ROMÂNĂ UMAN (1) png

1/4

BACALAUREAT DE TOAMNĂ SUBIECTE ȘI BAREME LIMBA ROMÂNĂ REAL (1) png

Partea a doua a primului subiect ar fi fost, de asemenea, ușor de realizat, întrucât tema le permitea elevilor să se raporteze și la experiențe personale sau culturale.

„În ceea ce privește partea a doua a primului subiect, tema argumentării mi s-a părut una generoasă și ușor de actualizat, deoarece elevii puteau apela atât la experiențe personale, cât și la cele culturale. Singura condiție esențială era să se încadreze în specificația din cerință, respectiv să se refere la situații de criză, nu doar la simple acțiuni civice. De exemplu, așa cum reiese și din text, Maria Filotti nu s-a limitat la statutul de actriță, ci s-a implicat ca voluntar în spitalul din Iași, dorind să contribuie la îngrijirea răniților de război. Elevii puteau găsi exemple similare și în operele literare studiate sau citite suplimentar, precum și în viața cotidiană, însă întotdeauna cu accent pe acele momente critice. Aceasta era, de fapt, singura nuanță de care trebuiau să țină cont. Teoretic, după doisprezece ani de școală, ar trebui să fie capabili să citească și să interpreteze corect cerințele, dar, din păcate, uneori nu sunt suficient de atenți”, a precizat Ruxandra Achim.

Profesoara a explicat că cerința aleasă pentru subiectul al II-lea este printre preferatele elevilor, deoarece oferă numeroase elemente de sprijin.

„Subiectul al doilea, referitor la rolul notațiilor autorului, este unul dintre preferatele elevilor, deoarece este ușor de analizat, chiar dacă de multe ori nu se intră foarte adânc în problemă. Textul pus la dispoziție este extrem de generos, oferind numeroase elemente de sprijin. Astfel, găsim didascalii externe care descriu decorurile încă de la început, creând atmosfera în care se va desfășura acțiunea, dar și indicații referitoare la personaje, cum ar fi momentul în care Vica adoarme acoperită peste cap cu plapuma. De asemenea, există informații regizorale legate de jocul actorilor, precum trezirea bruscă sau scoaterea capului de sub plapumă, iar glasul suferind indică o trăsătură caracterologică ce trebuie redată scenic. Toate aceste aspecte fac subiectul ușor de abordat, iar cerința de minimum 50 de cuvinte nu reprezintă o dificultate majoră pentru elevi”, a declarat aceasta.

Capcana de la subiectul al III-lea

La subiectul al treilea, elevii de la profilul real au avut de analizat particularitățile unui text narativ aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu, în timp ce cei de la profilul uman au trebuit să construiască portretul unui personaj din opera acelorași autori. Profesoara a menționat că oferirea posibilității de a alege între cei doi autori a fost un aspect generos, mai ales în comparație cu sesiunea din vară, când nu li s-a oferit nicio opțiune. 

Cu toate acestea, ea a atras atenția asupra riscului ca elevii să fie tentați să realizeze un simplu rezumat al acțiunii romanului, în loc să elaboreze o analiză conform cerințelor, ceea ce constituie o capcană. Deși romanul lui Camil Petrescu poate părea mai dificil din cauza cronologiei neliniare, prezența alternativei Liviu Rebreanu le-a oferit candidaților o cale de acces mai facilă, dar care poate duce la superficialitate.

„La subiectul al treilea, elevii de la profilul real au avut de analizat particularitățile unui text narativ studiat, aparținând fie lui Liviu Rebreanu, fie lui Camil Petrescu, în timp ce cei de la profilul uman au trebuit să construiască portretul unui personaj din opera acelorași autori. În mod cert, atunci când li se oferă posibilitatea de a alege între poezie și proză, elevii optează fără ezitare pentru proză, astfel că subiectul a fost, din acest punct de vedere, unul foarte generos. Deși romanul lui Camil Petrescu poate părea mai dificil pentru unii, deoarece nu are o cronologie liniară, fiind un roman modernist care abordează narativ și evenimentele într-o manieră complet diferită, ei au avut la dispoziție și varianta Liviu Rebreanu, putând astfel alege între cele două, ceea ce nu s-a întâmplat în sesiunea din vară, când nu li s-a oferit nicio opțiune. 

În ceea ce privește nivelul de dificultate, subiectele propuse acum sunt asemănătoare cu cele din sesiunea de vară, deși este dificil să compari direct poezia cu proza, fiecare având propriile avantaje și dezavantaje. Astfel, un text poetic este mai ușor de parcurs în întregime, indiferent de lungimea poeziei, în timp ce un roman implică o lectură mai amplă, ceea ce reprezintă un avantaj pentru poezie și un dezavantaj pentru proză. Dar, în cazul romanului, există riscul ca elevii să fie tentați să realizeze un simplu rezumat al acțiunii, în loc să elaboreze o analiză conform cerințelor, ceea ce constituie o capcană, întrucât li se pare o abordare mai facilă, deși în realitate nu este neapărat mai simplă”, a mai precizat profesoara

Calendarul probelor scrise

Probele scrise ale sesiunii de toamnă se desfășoară conform unui calendar stric. Următoarele zile sunt rezervate probelor obligatorii și la alegere, iar proba de limbă maternă va avea loc pe 13 august. 

Conform datelor Ministerului Educației, la această sesiune s-au înscris peste 33.000 de candidați, dintre care peste 22.000 provin din promoția curentă, iar restul sunt absolvenți ai promoțiilor anterioare. Candidații pot susține toate probele sau doar pe cele nepromovate anterior.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la a doua sesiune a Bacalaureatului 2026 s-au înscris peste 33.000 candidați. Peste 22.000 provin din promoția curentă. De menționat că cei înscriși pot susține toate probele (dacă susțin pentru prima dată examenul sau dacă nu le-au promovat în sesiunile anterioare) sau, în funcție de rezultatele obținute în sesiunile anterioare și recunoscute ca atare, doar probele nepromovate sau la care vizează o notă mai mare astfel încât să obțină media cel puțin 6,00 pentru a promova examenul.

„Afișarea primelor rezultate va avea loc în data de 18 august (până la ora 12:00). Ulterior primei afișări, candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor proprii, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională de Bacalaureat, și pot formula contestații (marți, 18 august, în intervalul orar 14:00 – 18:00, respectiv în zilele de 19 și 20 august). Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul la depunerea contestației. De asemenea, vizualizarea lucrărilor are caracter strict informativ și nu implică recorectarea acestora”, au precizat reprezentanții ministerului.

Rezultatele finale vor fi comunicate luni, 24 august. Indiferent de etapă, comunicarea rezultatelor se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților.

La prima sesiune a Bacalaureatului 2026, rata de promovare înainte de contestații (toate promoțiile) a fost 74,8%, însă rata de promovare în rândul candidaților din promoțiile anterioare s-a situat la doar 31,7%.