Revenirea în România a durat un deceniu
Fostul suveran s-a dovedit a fi un judecător echilibrat, dar ferm al realităţilor româneşti înainte şi după '89 Au trebuit să treacă aproximativ 11 ani de la evenimentele din
Fostul suveran s-a dovedit a fi un judecător echilibrat, dar ferm al realităţilor româneşti înainte şi după '89
Au trebuit să treacă aproximativ 11 ani de la evenimentele din decembrie 1989 pentru ca relaţia dintre regele Mihai şi autorităţile române să se normalizeze. În ianuarie 1990, la scurt timp după preluarea puterii de către FSN şi Ion Iliescu, fostul suveran a cerut reinstaurarea Constituţiei din 1923. Autorităţile române nu numai că au respins această propunere, dar i-au şi refuzat, în acel an, întoarcerea în ţară, cu ocazia Sărbătorilor de Paşti. În 24 decembrie 1990, urmează un incident penibil: Mihai reuşeşte să intre în România, dar, pe Autostrada Bucureşti-Piteşti, poliţia organizează o ambuscadă, opreşte coloana fostului suveran şi îl expulzează pe acesta din ţară. În mod surprinzător, regelui i se permite să revină în 23 aprilie 1992, de Paşti. Atunci, la Bucureşti, circa un milion de oameni (potrivit CNN) îl întâmpină pe fostul suveran. Urmarea este că Mihai nu mai poate reveni în România decât în februarie 1997, după ce Emil Constantinescu a fost ales preşedinte. În acel an, fostul suveran a primit paşaport românesc şi a început să se implice în campania de primire a României în NATO. Momentul deplinei normalizări a relaţiilor cu autorităţile române a venit însă abia în mai 2001, când regele l-a primit pe preşedintele de atunci al României, Ion Iliescu. În prezent, Mihai beneficiază de toate drepturile acordate foştilor şefi de stat şi are ca reşedinţă permanentă Palatul Elisabeta, locul în care, în decembrie 1947, a fost forţat să abdice.





















































