Regiunea pe scurt

Regiunea pe scurt

Cele mai importante ştiri din regiune publicate în cotidianul "Adevărul" şi ediţiile locale ale cotidianului "Adevărul de Seară"

Bacău

Viteza la volan îi costă scump pe băcăuani

De la începutul anului, Poliţia Rutieră a constat 93 de accidente şi a aplicat 10.448 de sancţiuni pentru depăşirea vitezei legale.
Mania vitezei face din ce în ce mai multe victime pe şosele din judeţ. Băcăuanii au fost implicaţi de la începutul anului şi până în prezent în 72 de accidente rutiere din cauza neadaptării vitezei la condiţiile de trafic şi în alte 21 de accidente, unde depăşirea vitezei regulamentară a constituit un motiv secundar la producerea tragediilor. ”În privinţa accidentelor, unde cauza principală în producerea lor a fost depăşirea vitezei legale, 34 dintre ele au fost grave, soldate cu 41 de răniţi şi 8 persoane decedate. Restul de 38 au fost evenimente rutiere uşoare, în urma cărora au fost răniţi 51 de oameni”, ne-a explicat inspectorul Gabriel Blaga din cadrul Serviciul de Poliţie Rutieră Bacău. (Daniela Pilat)


Botoşani

Copii nevăzători nu merg la şcoală din cauza părinţilor

Dacă părinţii îi trimit pe cei mici copii la o şcoală specială, aceştia pierd indemnizaţia lunară de însoţitor.
În Botoşani sunt 70 de copii cu deficienţe vizuale, dintre care 24 au handicap accentuat şi 36 au handicap grav. Cum oraşul nu le poate oferi o educaţie specială, cea mai apropiată soluţie se găseşte la Târgul Frumos, unde este Liceul pentru elevii cu deficienţe de vedere „Moldova”. Costurile şcolarizării sunt suportate de stat, dar, chiar şi aşa, unii copii nu au mers niciodată la şcoală. Unul dintre părinţi este considerat însoţitorul lui, drept urmare acesta primeşte din partea statului o sumă lunară ce se ridică la cinci milioane de lei. În cazul în care trimit copii la şcoală, aceştia pierd această sursă de venit şi nu mai rămân decât cu alocaţia de 84 de lei. (George Gurescu)


Iaşi

Lapte şi corn, doar intenţie în mintea edililor

Şefii judeţului se spală pe mâine în ceea ce priveşte derularea programului guvernamental derulat în timpul anului şcolar.
Cu câteva zile de începerea anului şcolar, la Consiliul Judeţean şi la Prefectură nu se ştie stadiul în care se află autorităţile locale în contractarea serviciilor de distribuţie a produselor lactate şi de panificaţie în instituţiiile de învăţământ. În această vară, şefii Consiliului Judeţean Iaşi au anunţat că nu vor mai organiza selecţia în cadrul acestui program, la nivelul Regiunii Nord-Est fiind singura autoritate care a luat această măsură. Practic, sarcina organizării licitaţiilor a fost pasată fiecărei autorităţi locale în parte. Cu toate acestea, noul vicepreşedinte de CJ, Constantin Şerban are în coordonare directă „programul lapte şi corn”. Însă, pe masa vicelui nu există decât o listă cu membrii unei comisii care verifică modul în care se derulează acest program condusă de prefectul Victorel Lupu. Mai mult, la această dată edilul nu ştie care este situaţia din teren şi aşteaptă informări de la alţii. (Alina Stan)


Neamţ

Pietreni degustă ghebe ungureşti

Primele ciuperci de toamnă apărute în pieţele din oraş sunt culese tocmai din munţii Harghitei.
De câteva zile în pieţele oraş au început să apară la vânzare ghebele, unele din cele mai cunoscute şi apreciate produse de sezon. Ieri la prânz, în vecinătatea halei din Piaţa Centrală câteva femei îşi expuneau marfa pe coli de ziar şi aşteptau clienţii interesaţi. „De întrebat se întreabă, nu-i bai, dar puţini cumpără”, comenta o bătrânică. Mai toată oferta de ghebe de la piaţă provenea din pădurile de la limita de judeţ cu Harghita, acolo unde vremea a fost propice ciupercilor comestibile. (Florin Jbanca)


Suceava

Centrele comerciale, salvarea sucevenilor

Mii de suceveni şi-au găsit slujbe la cele şapte supermarketuri deschise recent în oraş
În judeţ există în jur de 100.000 de angajaţi cu acte în regulă, iar numărul şomerilor a ajuns la 17.000. Mii de suceveni s-au văzut nevoiţi să-şi caute un nou loc în ultimii ani ca urmare a închiderii progresive a marilor fabrici din municipiu. Majoritatea locuitorilor oraşului lucrau fie la fabrica de seringi, la cea de sticlă, în industria confecţiilor sau la Centrala Electro-Termică (CET). Numai fostele fabrici de confecţii din centru aveau peste 8.500 de angajaţi. După o viaţă de muncă la întreprindere, mulţi dintre suceveni s-au trezit pe drumuri, în imposibilitatea de a practica meseria pe care au învăţat-o. O bună parte dintre disponibilizaţii perioadei de reconstrucţie economică au ales să emigreze. „Eu am lucrat la CET, dar după ce au redus personalul am rămas fără loc de muncă. Aşa că am ales să merg în străinătate, în Israel, cum era moda în anii ‘90, dar nici acolo nu am stat mult pentru că erau războaie aşa că m-am întors şi am devenit taximetrist“, a declarat Marius Băniţei.
(Iulia Tomuţ)