Record de cerşetori pe Bega

de pe Bega."Cele mai întâlnite cazuri de cerşetorie sunt cele în care persoane cu handicap sunt puse de apropiaţi să apeleze la mila publică pentru a aduce bani în casă. O altă situaţie

de pe Bega.
"Cele mai întâlnite cazuri de cerşetorie sunt cele în care persoane cu handicap sunt puse de apropiaţi să apeleze la mila publică pentru a aduce bani în casă. O altă situaţie este cea a părinţilor care, fără acte şi domiciliu legal în Timişoara, îşi pun copiii să cerşească în intersecţii. Aceştia motivează că nu au un venit constant şi de aceea trebuie ca şi minorii să aducă bani. Nici cei care, deşi au putere să muncească, se prefac a fi handicapaţi pentru a cerşi, nu sunt puţini. Aceştia spun că, din cauza lipsei actelor de identitate, nu se pot angaja nicăieri", spune Daniela Galbenu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Comunitare Timişoara. Cerşetorii surprinşi de autorităţi sunt fie predaţi centrelor specializate, fie trimişi către localităţile de domiciliu. De cele mai multe ori, ei se întorc "la lucru" în scurt timp. Cu toate că nu recunosc şi refuză să vorbească despre veniturile lor, cei care apelează la mila publică câştigă foarte mulţi bani. Cerşetorii s-au adaptat "pieţei" cosmopolite din Timişoara. Nu de puţine ori, oricine îi poate auzi cum abordează străini vorbind stricat în italiană, în germană sau în engleză. Fane are 24 de ani şi spune că cerşeşte pe străzile Timişoarei de doi ani. În tot acest timp, a fost prins de autorităţi şi trimis cu trenul acasă, la Coropceni, o localitate din Moldova. S-a întors de fiecare dată, ca şi mulţi alţi "confraţi" de-ai lui. Tânărul spune că nici acasă nu-şi găseşte de lucru pentru că este bolnav. La Timişoara poate măcar să trăiască de pe-o zi pe alta, din cerşit.
În ciuda multor campanii anticerşetorie, iniţiate anii trecuţi de municipalitate, nimeni nu a reuşit să controleze fenomenul. Singura soluţie pare a fi cea popusă de poliţia comunitară: patrule permanente, în special în intersecţiile mari ale Timişoarei.