Cazul suspect de Hantavirus din Arad, sub anchetă epidemiologică. INSP a trimis probele la Cantacuzino

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a declanșat o anchetă epidemiologică de urgență după apariția unei suspiciuni de infectare cu Hantavirus în vestul țării. Probele biologice ale unui tânăr de 25 de ani au fost trimise la Institutul Cantacuzino pentru confirmare, cazul fiind învăluit în mister: pacientul a fost externat recent de la Spitalul de Psihiatrie din Ștei (Bihor), unde a fost izolat în ultimii doi ani fără a părăsi unitatea.

Autoritățile au confirmat primul caz de pacient infectat cu hantavirus din România. FOTO: arhivă

UPDATE 20.45 Spitalul unde este internat tânărul: Pacientul este conștient și cooperant

Reprezentații Spitalului Județean Arad au transmis că pacientul este conștient și cooperant, reiterând totodată poziția INSP, și anume că se așteaptă rezultatele analizelor pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului.

„O persoană adultă din judeţul Arad a ajuns la spital cu febră şi simptomatologie specifică unei infecţii, fiind suspicionată hantaviroză. Pentru un diagnostic de certitudine, medicii au prelevat probe biologice, care au fost trimise către Institutul Cantacuzino pentru confirmarea sau infirmarea infecţiei acute cu Hantavirus", au transmis reprezentanții unității medicale, conform News.ro.

UPDATE 20.00 Ce spune directorul medical al Institutului Matei Balș: „Autoritățile ar trebui să ne scape de rozătoare, în primul rând”

Renumitul medic Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului „Matei Balș”, explică faptul că, deși formele severe de hantavirus sunt rare și boala seamănă în mod obișnuit cu o gripă, lipsa unui vaccin sau a unui tratament specific mută responsabilitatea în curtea primăriilor: „Autoritățile ar trebui să ne scape de rozătoare, în primul și în primul rând”.

În acest context, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, dr. Adrian Marinescu, spune că hantavirusul nu trebuie privit ca un pericol major pentru populație, deși există și forme grave ale bolii.

„Hantavirusul nu e un virus nici mortal, și nici periculos în ideea că ne așteptăm să fie o problemă de sănătate publică”, a declarat medicul pentru „Adevărul”. Potrivit acestuia, majoritatea formelor seamănă cu o viroză sau cu gripa. Medicul atrage însă atenția că există și forme severe, care pot afecta plămânii sau rinichii și care, în cazuri rare, pot pune viața în pericol.

UPDATE 19.00 Reacția INSP: Probele biologice au fost recoltate și transmise la analize

Institutului Național de Sănătate Publică a emis primul comunicat referitor la informațiile apărute în presă. Cazul este în curs de investigație epidemiologică și clinică. Probele biologice au fost recoltate și transmise către Institutul Cantacuzino pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului. 

„A fost raportat un caz suspect de hantaviroză, aflat în prezent în curs de investigație epidemiologică și clinică. Este vorba despre o persoană internată într-o unitate de psihiatrie din luna iulie 2023, fără contact cunoscut cu persoane bolnave sau suspecte. Probele biologice au fost recoltate și transmise către Institutul Cantacuzino pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului. Până la primirea rezultatelor de laborator, cazul rămâne încadrat drept suspiciune”, au transmis reprezentanţii INSP, într-un comunicat de presă.

Un tânăr de 25 de ani ar fi infectat cu hantavirus

Pacientul a fost internat pentru doi ani la Spitalul de Psihiatrie din Ștei, județul Bihor, fără a părăsi unitatea medicală în această perioadă. El fusese externat pe 9 mai, conform publicației locale Opinia Timișoarei. 

În ultimele zile, acesta a început să prezinte simptome precum febră, tuse și diaree, motiv pentru care medicii au decis transferul său la Secția de Boli Infecțioase din Arad.

În urma investigațiilor, vineri a fost confirmată infectarea cu hantavirus, cel mai probabil o tulpină care se transmite de la animale, în special rozătoare, precum șoareci sau șobolani, și nu de la om la om.

Direcția de Sănătate Publică a declanșat o anchetă epidemiologică atât la nivelul unității medicale din Arad, cât și la spitalul din Ștei, pentru a stabili sursa exactă a infectării și eventualele riscuri.

Cazul nu ar avea legătură cu nava de croazieră MV Hondius.

Cum se transmit hantavirusurile și care sunt simptomele

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) transmite că la început, simptomele hantavirusului pot semăna cu cele ale unei gripe. Apar febră, frisoane, dureri musculare (în special la nivelul coapselor, spatelui și șoldurilor), oboseală accentuată și dureri de cap. În unele cazuri pot fi prezente și greață, vărsături sau dureri abdominale.

După câteva zile, boala poate evolua spre forme mai severe, în care apar tusea seacă și dificultăți de respirație, cauzate de acumularea de lichid în plămâni. În cazurile grave, infecția poate duce la sindromul pulmonar asociat hantavirusului, o complicație care necesită îngrijire medicală de urgență și internare în terapie intensivă.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), hantavirusurile sunt transmise în principal prin contactul cu excrementele sau saliva rozătoarelor infectate. Reprezentanții au subliniat că hantavirusul nu se transmite ușor de la om la om, spre deosebire de coronavirus sau gripă, și necesită de obicei contact apropiat și prelungit cu o sursă infectată.

Nu există tratament specific și nici vaccin pentru hantavirusuri

Medicul Valeriu Gheorghiță, fost coordonator al campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, a publicat recent un mesaj de informare privind riscurile asociate hantavirusurilor.

În prezent nu există un tratament antiviral specific universal eficient împotriva hantavirusurilor, iar terapia este în principal una de susținere. Aceasta poate include administrarea de oxigen, ventilație mecanică, monitorizare în ATI, suport circulator și renal, iar în cazurile extrem de severe poate fi necesară utilizarea ECMO.

Pentru prevenție, Valeriu Gheorghiță recomandă evitarea contactului cu rozătoarele și excrementele acestora, aerisirea spațiilor închise înainte de curățenie, umezirea suprafețelor înainte de măturare pentru a preveni inhalarea particulelor contaminate, precum și utilizarea măștilor FFP2 sau FFP3 și a mănușilor în spațiile cu risc.

OMS: Focarul de hantavirus de pe nava de croazieră nu reprezintă începutul unei pandemii

Maria Van Kerkhove, directoarea interimară a departamentului pentru amenințări epidemice și pandemice al OMS, a declarat că situația nu trebuie comparată cu pandemia de COVID-19.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a transmis că, în prezent, riscul pentru populația generală din Europa asociat focarului de infecție cu hantavirus identificat la bordul unei nave din Oceanul Atlantic este considerat foarte redus.

În România, în perioada 2023–2026 au fost raportate 15 cazuri de infectare cu hantavirus.

Povestea unei femei care a supraviețuit hantavirusului: „Știam că exista posibilitatea să mor”

O pasionată de călătorii, Sue Ryan, a povestit cum a luat hantavirus după o excursie în Colorado, SUA. Experiența a fost relatată de Sue într-un editorial publicat în The Telegraph, în care descrie evoluția rapidă și severă a bolii.

Primele simptome au apărut în octombrie 2020 și au semănat inițial cu o gripă severă sau Covid-19: febră mare, dificultăți de respirație, dureri musculare, greață și diaree. Femeia a povestit că și-a dat seama de gravitatea stării sale după ce, în timpul unui duș, a simțit că își pierde cunoștința. Fiind de meserie terapeută specializată în recuperare respiratorie, aceasta a explicat că și-a verificat singură saturația de oxigen și tensiunea arterială, iar valorile erau periculos de scăzute.

Internată de urgență, aceasta a fost izolată în secția de pacienți Covid-19, în timp ce medicii încercau să stabilească diagnosticul. Ulterior, investigațiile au arătat acumulări de lichid în jurul plămânilor și inimii, iar suspiciunea de hantavirus a fost confirmată după discuțiile cu un pneumolog privind o posibilă expunere la rozătoare în timpul unei excursii cu cortul.

După cinci zile de spitalizare și o perioadă de recuperare cu oxigen suplimentar, Sue Ryan și-a revenit complet. Ea a declarat că experiența a determinat-o să fie mult mai atentă la riscurile reprezentate de rozătoare, precizând că se consideră „norocoasă că a supraviețuit” unei boli extrem de rare, dar cu potențial letal.

Știre în curs de actualizare