Cum a oprit Argentina focarul de hantavirus dintr-un sat din Patagonia: „În câteva zile, masa unei întregi familii a rămas goală”

Focarul de hantavirus izbucnit la bordul navei de croazieră MV Hondius, aflată într-o traversare transatlantică, readuce în atenția ultima epidemie din Argentina, în urmă cu aproape un deceniu, relatează New York Post. Bilanțul actualului focar a crescut la 11, după ce un cetățean spaniol repatriat a fost testat pozitiv.

Pasageri evacuați de pe nava focar FOTO PROFIMEDIA

Nava a plecat pe 1 aprilie din Argentina, țară care încă păstrează amintirea dureroasă a epidemiei izbucnite în 2018 în satul patagonez Epuyén. Atunci, o petrecere aniversară la care au participat aproximativ 100 de persoane s-a transformat într-un eveniment de tip „superspreader”, soldat cu 34 de îmbolnăviri și 11 decese.

Potrivit unui raport publicat în New England Journal of Medicine, un invitat infectat și care prezenta simptome ale bolii a transmis virusul mai multor persoane aflate la aceeași masă, declanșând un lanț de infectări.

„Persoana infectată cu virusul stătea la aceeași masă cu tatăl meu. Mai mulți oameni de acolo s-au infectat și au murit”, a povestit Mailen Valle, în vârstă de 33 de ani, care și-a pierdut tatăl și cele două surori în urma focarului.

Drama familiei a continuat chiar la funeraliile tatălui ei, când Mailen și surorile sale s-au îmbolnăvit la rândul lor. Una dintre surori a murit la doar câteva ore de la apariția simptomelor, iar cealaltă a fost înmormântată fără priveghi.

„Nimeni nu era pregătit să vadă cum, în doar câteva zile, masa unei familii rămâne goală”, a declarat femeia, cu lacrimi în ochi, pentru France 24.

Un alt localnic, Isabel Diaz, și-a pierdut mama în epidemie, după ce aceasta a fost infectată de soțul ei, Victor Diaz, identificat ulterior drept „pacientul zero”.

„Oamenii se uitau urât la tatăl meu. Dar nu este vina lui că s-a îmbolnăvit”, a spus femeia, explicând că familia sa a fost tratată diferit după izbucnirea focarului.

Victor Diaz a descris simptomele ca fiind extrem de agresive: dureri puternice în corp, slăbiciune accentuată și un gust amar persistent care făcea neplăcut chiar și consumul de apă.

„A început cu o stare de slăbiciune. Nu mai aveam poftă de mâncare și mi-au apărut pete mov pe corp. În aceeași zi mi-am pierdut cunoștința”, a relatat el.

După confirmarea primelor 18 cazuri, autoritățile sanitare argentiniene au impus măsuri stricte de izolare și carantină pentru persoanele infectate și pentru contacții acestora. Specialiștii au concluzionat ulterior că aceste măsuri au redus semnificativ răspândirea virusului.

Experții în boli infecțioase dau asigurări că hantavirusul se transmite mult mai greu de la om la om decât virusul ce provoacă COVID-19. De regulă, infecția e produsă de contactul cu urina, saliva sau excrementele rozătoarelor, iar transmiterea interumană necesită contact apropiat și prelungit.

Directorul interimar al CDC, dr. Jay Bhattacharya, a declarat că autoritățile americane folosesc protocoalele dezvoltate în urma epidemiei din Argentina pentru a preveni extinderea focarului de pe MV Hondius.

„Vrem să tratăm situația folosind protocoalele pentru hantavirus care au avut succes în trecut în limitarea focarelor”, a spus oficialul.

Trei dintre cei 147 de pasageri aflați la bordul navei au murit; ceilalți pasagerii sunt carantinați și monitorizați atent în țările lor de origine, după o amplă operațiune internațională de repatriere.

Dintre cei 17 americani aflați la bord, 15 sunt ținuți sub observație într-un centru de carantină din Nebraska, iar cei doi pacienți confirmați infectați au fost transferați la Emory University Hospital din Atlanta.

Autoritățile sanitare americane insistă că riscul pentru populație rămâne redus și că focarul actual nu are potențialul de a genera o pandemie similară celei de COVID-19.

Bilanțul cazurilor de infecție cu hantavirus a ajuns la 11

Autoritățile sanitare spaniole au confirmat marți un nou caz de infecție cu hantavirus în rândul pasagerilor evacuați de pe nava de croazieră MV Hondius. Astfel, numărul total al îmbolnăvirilor de pe navă a ajuns astfel la 11, dintre care nouă au fost confirmate oficial, relatează AP.

Ultumul pasager diagnosticat este un cetățean spaniol aflat în carantină la un spital militar din Madrid. Ministerul Sănătății din Spania a precizat că ceilalți cetățeni spanioli evacuați de pe vas și testați până acum au avut rezultate negative.

Printre pasagerii decedați se află un cuplu de olandezi despre care Organizația Mondială a Sănătății consideră că ar fi fost primele persoane infectate, se presupune că în timpul călătoriilor în țări din America de Sud înainte de îmbarcarea pe navă.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat la Madrid că, în prezent, toate cazurile confirmate și suspecte sunt limitate la pasagerii și echipajul navei.

„Nu există semne că ne confruntăm cu începutul unui focar de amploare”, a spus acesta, avertizând însă că perioada lungă de incubație a virusului ar putea duce la apariția altor cazuri în următoarele săptămâni.

Între timp, autoritățile din Argentina au anunțat că vor trimite experți pentru a investiga sursa focarului. Potrivit informațiilor oficiale, cuplul olandez vizitase mai multe zone din America de Sud și participase inclusiv la o excursie de observare a păsărilor, când au ajuns într-o zonă cu gunoaie și rozătoare purtătoare ale virusului.

În Olanda, 12 angajați ai unui spital din Nijmegen au fost plasați în carantină preventivă timp de șase săptămâni, după ce au manipulat incorect fluide biologice provenite de la un pacient infectat.

Hantavirusul se transmite, de regulă, prin contact cu excrementele rozătoarelor infectate și rareori de la om la om. Totuși, varianta Andes, identificată în acest focar, este transmisibilă  între persoane. Simptomele includ febră, frisoane și dureri musculare și pot apărea la una până la opt săptămâni după expunere.

În prezent, nu există vaccin sau tratament specific împotriva hantavirusului, însă OMS susține că depistarea și intervenția timpurie sporesc semnificativ șansele de supraviețuire.

Directorul general al OMS, Tedros, a recomandat ca pasagerii să rămână în carantină, fie la domiciliu, fie în centre specializate, timp de 42 de zile.