Presiuni în Occident pentru retragerea trupelor din Afganistan

Guvernele occidentale sunt presate de opinia publică să se retragă din Afganistan, în contextul în care intervenţia militară provoacă victime şi greşeli, comentează AFP.

Dominique Moïsi, analist la Institutul francez de Relaţii Internaţionale (IFRI), rezumă dificultăţile cu care se confruntă guvernele din ţările angajate militar în Afganistan: "Opinia publică nu mai acceptă un scenariu în care morţii sunt inutili şi calendarul nesigur".

Sentimentul de ostilitate, folosit de partidele de opoziţie, explică dorinţa liderilor de la Berlin, Paris şi Londra de a convoca o conferinţă internaţională privind Afganistanul până la sfârşitul anului. Conferinţa, susţine Parisul, va avea drept obiectiv "impulsionarea" relaţiilor dintre Kabul şi comunitatea internaţională, după "noua etapă" a alegerilor prezidenţiale.

După ce raidul controversat al NATO, decis la ordinul unui ofiţer german, a făcut victime civile la sfârşitul săptămânii trecute în apropiere de provincia Kunduz, din nordul ţării, cancelarul Angela Merkel cere "accelerarea ritmului", pentru ca viitoarea putere de la Kabul "să-şi asume progresiv responsabilitatea" conducerii ţării.

Mai mult, Merkel cere stabilirea unor obiective clare şi verificarea rezultatelor. Obiectivul, spune cancelarul german, este ca "participarea internaţională din Afganistan să poată fi redusă".

Respingeri şi îngrijorări crescânde sunt observate peste tot, iar acestea sunt amplificate în funcţie de preocupările interne din fiecare ţară. În Marea Britanie, de exemplu, ostilitatea faţă de conflictul din Afganistan creşte pe fondul pierderilor grele suferite (peste 200 de morţi din 2001) şi a scăderii popularităţii premierului Gordon Brown.

În schimb, în Germania războiul este văzut prin prisma alegerilor legislative care vor avea loc la sfârşitul acestei luni. Cu trei săptămâni înaintea alegerilor, posibila eroare a NATO în raidul de lângă Kunduz vine într-un moment nefavorabil pentru cancelarul Angela Merkel şi contracandidatul său social-democrat, Frank-Walter Steinmeier care, au militat în cadrul "marii coaliţii" de la Berlin pentru implicarea Germaniei în acest conflict.

în Statele Unite, impresia stângii americane, care se declară "trădată" de preşedintele Barack Obama, după ce acesta a decis suplimentarea contingentului aflat pe front, a amplificat îngrijorările faţă de acest conflict. De altfel, un sondaj recent arată că aproape şase americani din zece se opun războiului, după ce 184 de militari americani au fost ucişi în Afganistan de la începutul anului.

Pe de altă parte, în Canada şi Australia, ţări care au înregistrat, de asemenea, un număr mare de victime, guvernelor le este greu să justifice implicarea pe acest front îndepărtat. "Au ajuns la fundul sacului", spune Dominique Moïsi.

O dezaprobare similară este observată şi în Polonia: 60% dintre locuitori se pronunţă pentru o retragere a trupelor. În Franţa, un sondaj publicat la 19 august dezvăluie că 64% dintre cetăţeni sunt ostili prezenţei militare în Afganistan. Lidera Partidului Socialist, Martine Aubry, cere o "dezbatere adevărată" şi apreciază că francezii "nu pot continua într-un asemenea măcel".