Exclusiv Pericolul ascuns de pe litoralul românesc. Avertismentul unui paleoclimatolog despre mările Terrei

De la hotelurile inundate din Miami, la stațiunile din Mallorca unde apa potabilă a ajuns o bătaie de cap, profesorul Bogdan Onac arată cum situația se agravează și de ce vom avea mari probleme și la Marea Neagră.

Litoralul românesc se confruntă cu probleme pe care turiștii nici nu le anticipează. FOTO: Arhivă

Bogdan Onac este cercetător la School of Geosciences și University of South Florida, (SUA) și profesor asociat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Interesele sale de cercetare se concentrează pe reconstrucția nivelului mării, a schimbărilor climatice și a paleomediului folosind speleoteme, gheață și guano din diverse peșteri.

Adevărul: În ultimii peste 20 de ani ați efectuat studii în aproape toate zonele Globului și ați analizat mări și peșteri scufundate de pe mai multe continente. Care sunt zonele-cheie unde ați măsurat această creștere a mărilor și la ce concluzii ați ajuns?

Bogdan Onac: Studiile mele de schimbări de nivel de mare sunt în Sardinia, în Mallorca, în Cuba, Tahiti, Mexic și pe unde am mai umblat, Aruba, în fine, în mai multe locuri. Dar Mallorca a fost insula pe care am lucrat cel mai mult. Și acolo am început să lucrăm în 2004. Am avut niște peșteri care erau elocvente, aveau acumulările de care aveam noi nevoie pentru a depista și a stabili nivelul mării cu precizie foarte mare, de câțiva centimetri, până în patru centimetri.

Acolo am început și din 2004 și până astăzi, anul ăsta am fost deja de două ori în Mallorca, am făcut măsurătorile în fiecare an. Măsurăm în aceeași peșteră, care este la 30 de metri de coastă. Deci acolo nu se pune problema: apa care este în interiorul peșterii este la nivelul mării, pentru că la 30 de metri n-ar avea ce să fie altceva. Ei, am observat că nivelul mării a crescut din 2004 și până în prezent undeva spre 19 centimetri.

Este mult, este puțin? Ar trebui să ne dea de gândit sau vorbim despre o situație sub control?

Eu zic că este mult și vă spun de ce. Pentru că studiind schimbările nivelului mării în Mallorca, avem probe care ne arată că undeva cu 4.000 de ani în urmă, nivelul mării a fost cu 25 de centimetri sub nivelul preindustrial, deci sub nivelul de la care a început să se încălzească mai puternic și să crească nivelul mării încet, încet. Nivelul mării a rămas constant de la 3.900 până la 3.200 de ani în urmă, după care a fost o creștere de 20 de centimetri, aproape 25 de centimetri, care a durat 400 de ani, de la 3.200 până la 2.800 de ani în urmă. Atunci, în trecut, nivelul mării a crescut cu 25 de centimetri în 400 de ani, după care a rămas constant până acum 250 de ani. Nu s-a mișcat nimic, toate probele noastre se aliniază ca pe un fir.

Ultima probă pe care am măsurat-o, care a avut 200 de ani vechime, și nivelul mării pe care îl vedem noi astăzi... avem 27 de centimetri diferență. Deci acest număr reprezintă cât a crescut nivelul mării în Mallorca între 1900-1850 și prezent. Ei bine, din acești 27 de centimetri, 19 centimetri sunt depuși doar din anul 2000-2004 încoace!

Ritm accelerat topire ghețari

Și de când a început această creștere explozivă?

Între 3.200 și 2.800 de ani în urmă, nivelul mării a crescut cu 25 de centimetri în 400 de ani. La noi, cei 27 de centimetri au crescut din 1850 și până în prezent. Deci în 150-175 de ani, noi am văzut o creștere identică cu cea de 400 de ani din trecutul Pământului istoric.

Creșterea aceasta a început prin 1800, lent, câțiva milimetri, cel mult un milimetru pe an. S-a ajuns apoi la 2 milimetri pe an. Iar acum sunt zone, în Marea Caraibelor, de exemplu, unde creșterea este de 6,3 milimetri pe an.

Inundații în Florida

Vorbim totuși de o cifră aparent mică chiar, cei 6,3 milimetri pe an. Ce ascunde acest detaliu?

De fapt, o să vedeți, este o creștere foarte mare. Și aici se face o diferență între, să zicem, coasta Atlantică, coasta Golfului Mexic, Marea Caraibelor. Zonele acestea sunt bântuite de uragane. Acolo, o creștere de 25 de centimetri, când orașul Miami, de exemplu, sau Fort Lauderdale este la nivelul mării, adică la câțiva metri, dacă este, 2-3 metri deasupra nivelului mării, schimbă totul. Majoritatea hotelurilor în Miami sunt la nivelul mării, la jumătate de metru cel mult.

Ce riscuri comportă acest lucru?

Acești 25 de centimetri de creștere a nivelului mării în ultimii 20 de ani înseamnă că fiecare furtună aduce mult mai multă apă în oraș, pe străzile orașului, decât o făcea acum 50 de ani sau acum 100 de ani. Intensitatea uraganelor s-a dovedit, nu eu, alții care lucrează, că este tot mai puternică și am trăit câteva uragane de genul acesta în Florida, pentru că acolo locuiesc în ultimii ani și este, cum să spun, este dezastru.

Eu locuiesc pe coasta vestică, înspre golf, sunt destul de departe de coastă, am o oră de condus până la coastă, nu sunt afectat de creșterea nivelului de apă momentan. Indirect, dacă pânza freatică se ridică, atunci o să inunde și în zonele noastre. Dar toți cei care au fost pe coastă acum un an, acum doi ani, au fost inundați, au avut peste jumătate de metru de apă în casă. Lucru care nu s-a întâmplat în zonele respective niciodată, niciodată de când se urmăresc uraganele. A bătut ploaia, da, dar apă, să ai jumătate de metru de apă în casă, nu s-a întâmplat.

Secetă litoral Marea Neagră

Ce riscuri pe termen lung preconizați pentru litoralul românesc și infrastructura turistică?

Nu m-am ocupat direct de Marea Neagră, studiile mele s-au concentrate pe alte zone, dar ne putem da seama destul de clar de anumite lucruri. Pe rând: nivelul mării crește global pentru că ghețarii alpini și calotele glaciare se topesc, dar și pentru că am încălzit apa. Avem temperaturi ridicate care fac apa să se dilate, să-și mărească volumul prin expansiune termică. Chiar și în Caraibe, de aceea avem acea creștere de 6 și ceva milimetri, din simplul motiv că temperaturile apei acolo sunt foarte ridicate. Temperatura apei acolo este de 30-31 de grade Celsius, vara. Și atunci, acesta este unul dintre motivele pentru care expansiunea termică și faptul că ghețarii se topesc fac ca nivelul mării să crească. Nu crește identic pe coasta Scoției cu Florida și cu litoralul românesc, cu Marea Neagră, dar pe termen lung acest lucru este foarte clar și se va întâmpla. Chiar și dacă oprim încălzirea Pământului la acea țintă de 1,5 grade Celsius, ca să nu depășim 1,5 grade, chiar și atunci nu vom putea opri creșterea nivelului mării pentru încă câteva decenii bune, zic eu.

În Marea Neagră nu avem furtuni și uragane devastatoare ca în Florida sau în Caraibe, deci nu vom avea acel tip de distrugere mecanică brutală. Însă ceea ce va fi afectat direct este infrastructura, hotelurile, chiar dacă sunt construite pe plajă sau într-o zonă foarte apropiată. Creșterea nivelului mării face ca pânza freatică din zonă să se ridice, ceea ce înseamnă că apa ajunge mult mai aproape de suprafață. Acest proces poate pune construcțiile în pericol, dar, mai grav, aduce o amenințare ascunsă: infiltrarea apei sărate. Ea intră în pânza freatică, se amestecă cu apa dulce și înrăutățește dramatic calitatea resurselor de apă. Oricum, în Constanța nu prea ai ce să bei apă potabilă. Și acestea sunt, probabil, consecințele cele mai rapide pe care oamenii le vor observa.

Bogdan Onac află informații despre nivelul mărilor de odinioară cercetând peșterile. FOTO: Arhivă

Pentru zona de coastă, cred că cea mai mare problemă în viitor va fi producția și asigurarea apei potabile, utilizarea apei, pomparea ei. Pentru că apa este extrasă de acolo, dar este apă care nu poate fi băută direct, trebuie pregătită, trebuie aranjată, nu știu ce pot face ca să aibă destulă apă pe coastă. Totuși, sunt multe hoteluri, consumul este uriaș. Plus că și apa la toaletă trebuie trasă, apa pusă pe masă sau folosită la duș trebuie asigurată.

Infiltrare apă sărată pânză freatică

Asta înseamnă costuri suplimentare și prețuri mai mari pentru turiști.

Desigur, totul este vibrant conectat în acest lanț: mediu, climă, economie. În întreaga zonă Miami și pe toată coasta de est a Floridei, marea problemă a fost exact aceasta, când au început să pompeze masiv apă dulce din pânza freatică pentru a acoperi consumul, s-a creat un gol, iar apa de mare a infiltrat imediat locul celei dulci care fusese extrasă. Acum, după ani de exploatare și turism intensiv, au realizat că au un strat subțire de apă sărată, care nu mai este bună de nimic în foraje. Trebuie să o trateze ca să o facă bună de băut.

Acest lucru ni se poate întâmpla și nouă pe coastă, pe litoralul românesc, dacă se va pompa mai multă apă dulce decât este necesar și va apărea această infiltrare de apă sărată din Marea Neagră. Uitați-vă la Mallorca: deși are munți de 1.500 de metri, resursele lor de apă subterană sunt minimizate, aproape neglijabile. Deci ceea ce pot extrage din foraje sau din rezervele lor de apă subterană este minim. Din cauza celor 16 milioane de turiști anual, ei au trebuit să facă deja instalații masive de desalinizare a apei de mare și se folosește pe scară largă desalinizarea. Spre această direcție se va evolua și la noi, în multe regiuni, dacă starea de secetă și exploatarea agresivă continuă.

Dacă ai apă sărată infiltrată în instalații, apare coroziunea, trebuie să schimbi țevile, dar să zicem că nu ajungem în această etapă directă. Însă costurile asociate cu desalinizarea apei pe care vrei să o dai turistului când se duce să facă un duș normal sunt uriașe.