Mango, acuzat că a furat modelele unei broderii tradiționale celebre din Țara Călatei
0După Vogue și Louis Vuitton, brandul Mango este acuzat că a copiat cea mai cunoscută și printre cele mai răspândite cusături tradiționale maghiare – „pe scrisoare” („írásos”), specifică portului popular, și nu numai, din județele Cluj și Sălaj, un motiv de broderie cu o puternică semnificație culturală.
Printr-o scrisoare deschisă (scrisă în trei limbi), adresată comunității „La blouse roumaine”, un grup de promotori culturali din regiune aduce la cunoștință faptul că un important brand internațional a utilizat motivele tradiționale din patrimoniul local fără să ofere credit sursei de inspirație.
„Publicăm integral, în limbile română, maghiară și engleză, scrisoarea deschisă împotriva aproprierii culturale a cusăturii „írásos” (pe scrisoare) din Țara Călatei (Kalotaszeg), trimisă către comunitatea La blouse roumaine de un grup format din reprezentanți locali, cercetători și promotori ai patrimoniului material și imaterial din regiune”, au explicat membrii comunității online motivul celei mai recente postări pe Facebook.
„Considerăm inacceptabil că Mango și-a însușit modelele de cusut «írásos»”
Promotorii patrimoniului cultural din Kalotaszeg își exprimă indignarea față de brandul Mango, care a utilizat fără autorizare și fără a recunoaște sursa modelele de cusături „írásos” în noua sa colecție: „Noi, reprezentanții locali, cercetătorii și promotorii patrimoniului material și imaterial din Kalotaszeg, considerăm inacceptabil faptul că Punto Fa, S.L., brandul fast fashion Mango, și-a însușit și a folosit fără menționarea sursei modelele de cusut «írásos» (pe scrisoare) din Țara Călatei (Kalotaszeg) pentru unele dintre piesele din noua sa colecție”.
Referitor la regiunea de origine a motivelor tradiționale copiate, se subliniază: „Țara Călatei este o regiune etnografică din România ce reprezintă aproximativ 40 de localități din județele Cluj și Sălaj. Românii și maghiarii sunt principalii modelatori ai bogatului patrimoniu cultural al regiunii, ambele popoare dezvoltându-și propriile costume și arhitectură”.
„Modelele însușite aparțin celui mai cunoscut tip de cusătură populară maghiară”
Moștenirea culturală bogată și motivele de broderie din această regiune au o istorie de sute de ani, fiind recunoscute la nivel internațional: „Modelele însușite de Mango aparțin celui mai cunoscut și unuia dintre cele mai răspândite tipuri de cusături populare maghiare, așa-numita «pe scrisoare». Istoria și modelele acesteia au o vechime de câteva sute de ani, iar piesele timpurii din prima jumătate a secolului al XIX-lea se află acum în colecțiile muzeelor din Cluj-Napoca, București, Budapesta etc.”.
Folosirea acestor motive unice fără a recunoaște sursa nu doar că diminuează autenticitatea lor, dar și ignoră istoria și tradiția comunității care le-a creat, consideră semnatarii scrisorii: „Acestea sunt modele distinctive, ușor de recunoscut, utilizate în principal pentru decorarea textilelor decorative - perdele, fețe de pernă, fețe de masă, peretare etc., dar care se regăsesc și pe unele articole de costum popular. Fiind vorba de motive unice, care utilizează în principal ornamente florale stilizate, ele sunt apreciate și chiar realizate de oameni din întreaga lume. Astfel, nu numai că sunt publicații în limba maghiară pe tema broderiilor de acest tip, dar există și o bogată literatură în limba engleză. Acest lucru a fost cu siguranță cunoscut de cei care au copiat motivele fără a menționa sursa”.
„Respingem folosirea broderiei și modelele «pe scrisoare» în scopuri pur comerciale”
Prin urmare, promotorii subliniază importanța respectării și recunoașterii corecte a acestor contribuții culturale, esențiale pentru protejarea patrimoniului imaterial și încurajarea unui comerț responsabil: „Respingem folosirea broderiei și modelele «pe scrisoare» în scopuri pur comerciale, care ignoră istoria acestuia și nu menționează sursa. Salutăm atenția acordată valorilor noastre locale în străinătate, dar considerăm că este acceptabilă utilizarea patrimoniului imaterial al regiunii numai dacă comunitatea este, de asemenea, numită drept creatoarea acestuia”.
În concluzie, autorii scrisorii subliniază necesitatea ca orice utilizare comercială sau modificare a cusăturilor și costumelor tradiționale să fie realizată cu acordul comunității, accentuând importanța respectării autenticității și integrității motivelor culturale. În plus, aceștia fac apel la autoritățile naționale și internaționale să protejeze patrimoniul cultural prin respectarea legislației și a directivelor existente: „Prin urmare, solicităm ca orice utilizare comercială sau modificare a oricărui element al cusăturilor sau costumelor tradiționale să se facă numai după consultarea comunității! Orice modificare trebuie să respecte autenticitatea și integritatea motivelor utilizate, care fac parte din patrimoniul cultural al Țării Călatei. Autorii acestei scrisori deschise fac apel la factorii de decizie din țară și din străinătate să ia măsuri pentru a proteja patrimoniul cultural prin respectarea legilor și directivelor existente”.
Nou scandal într-un lung șir de apropieri culturale controversate în industria modei
De ani de zile, casele de modă internaționale își găsesc inspirația în portul popular românesc și în motivele tradiționale din diverse regiuni ale țării, însă fără a recunoaște acest lucru. De exemplu, în 2021, revista „Vogue” a publicat o colecție a brandului „The Great” din California, care conținea piese cu motive tradiționale românești, deși creatorii afirmau că sunt de „inspirație americană”. La începutul verii, Louis Vuitton a fost acuzat de o situație similară, vizând comunitatea din Mărginimea Sibiului. Casa de modă a vândut produse plagiate la prețuri exorbitante.
În acest context, a apărut comunitatea online „La Blouse Roumaine”, dedicată luptei împotriva imitațiilor și a exploatării culturale. Aceasta promovează respectarea și păstrarea identității, tradițiilor și proprietății intelectuale a poporului român. Fondatoarea comunității, Andreea Tănăsescu, a subliniat impactul apariției Adelei în „Vogue” în 2012, purtând o bluză inspirată de o ie tradițională din Transilvania, ca un moment crucial în conștientizarea valorii moștenirii culturale.
Campania „Give Credit”, inițiată în 2017, a venit ca un răspuns la imitația unui suman oltenesc de către creatoarea de modă americană Tory Burch și a reprezentat un pas firesc în recunoașterea moștenirii culturale. Cu toate acestea, copierea cojocului de Bihor de către Casa de Modă Dior a evidențiat vulnerabilitățile României în protejarea identității naționale culturale.
În 2019, a fost lansat proiectul „Give (Back) Credit to the Heritage Communities”, urmat în 2020 de „Acasă, la origini”, un alt demers menit să conecteze comunitățile care au creat, păstrat și transmis de-a lungul generațiilor „IA”, portul și arta tradițională, esențiale pentru identitatea culturală.
Într-un interviu exclusiv acordat pentru „Adevărul”, Andreea Tănăsescu a explicat motivele pentru care marile branduri de lux recurg la imitație și ce ar avea de câștigat din recunoașterea surselor. De asemenea, a subliniat că nu doar România se confruntă cu problema însușirii simbolurilor naționale, ci că depinde de noi să ne protejăm identitatea și tradițiile, asigurându-le astfel o transmitere adecvată către urmași.
Se încarcă comentariile...
