Ei au pornit „Revoluţia iei“. Cine sunt românii care se luptă cu marile case de modă pentru patrimoniul naţional
0
Mişcarea La Blouse Roumaine - care a creat Ziua Universală a Iei la 24 iunie, de Sânziene - doreşte să obţină recunoaşterea oficială a iei ca brand al României, iar actualmente se luptă cu recuperarea unui bun naţional însuşit de marile case de modă internaţionale: obiecte din costumul nostru popular au fost copiate integral şi incluse în colecţiile designerilor celebri.
Campania #GIVECREDIT „This is Bihor, not Dior“ derulată de La Blouse Roumaine a început când colecţionari români au descoperit însuşirea creaţiei. Unul dintre aceste furturi a fost comis de Tory Burch, care a copiat sumanul românesc, iar altul este comis de Dior, care a inclus în colecţia sa 2018 o vestă copiată % după cojocul binşenesc, din Ţara Beiuşului - Bihor.
Iată povestea cojocului binşenesc scrisă de Radu Fradu pe 1 noiembrie 2016, el fiind cel care a descoperit asemănarea cu vesta din colecţia Dior. „Veţi înţelege miza campaniei #GIVECREDIT This is Bihor, not Dior“, spune La Blouse Roumaine.
„Minuni se mai întâmplă. Ultimul cojocar tradiţional din Ţara Beiuşului a fost domnul Petru Lucan, şi el s-a stins din viaţă acum câţiva ani. După multe, multe căutări nereuşite să găsesc un cojoc autentic <binşenesc>, ca acum 50-100 de ani... am umblat peste tot: pe sate, facebook, internet, la prieteni, la muzee, la magazine de artizanat, la magazine de antichităţi, la ţigani ambulanţi vânzători de porturi, prin pieţe de vechituri şi nicăieri n-am putut găsi un cojoc autentic tradiţional din Ţara Beiuşului. Toţi mi-au spus aproape că e imposibil.
Aproape de a abandona gândul după atâta căutare, am găsit unde locuia ultimul cojocar. Am zis şi dacă el s-a stins, băţ la poartă şi poate poate. Nici nu a fost nevoie. La un geam, într-o casă netencuită, o bătrână aştepta ceva... m-a văzut, a deschis fereastra, am întrebat dacă acolo locuia ultimul cojocar de pieptare.
Bătrâna a răspuns cu ochii umezi, <da, pruncu mio, aci o stat, bărbatu mio o fost> şi am întrebat dacă nu cumva mai are vreun cojoc rămas. A spus <da, unu singur>, exact ultimul pe care meşterul cojocar l-a făcut înainte de a se duce pe lumea cealaltă. <Io o şi trăbuit să-l termin, că el o murit. Aistai ultimu cojoc de-a nost şi nime no mai face altu panai lumea. În veac! Aista i-a o fo' ultimu!>.
Ultima frază pe care am auzit-o <Noa, că pă tine te-o aşteptat cojocu aista atâta timp!> parcă s-a petrecut doar în mine. Două luni şi jumătate de muncă pe el, blană de miel şi piele brodată, cusută cu aţă de mătase doar la mână, cu ac şi degetar.
Radu Fradu şi cojocul binşenesc din Ţara Beiuşului copiat de Dior Sursa Facebook Radu Fradu
Bătrâna pe geam mi l-a dat şi i l-am plătit, pentru că picioarele nu le mai poate folosi nici măcar să meargă să deschidă uşa. Când mi l-a arătat, am văzut perfecţiunea în ceea ce am vrut. L-am luat pe mine şi a venit ca turnat!... Am rămas fără alte cuvinte!
Petru Lucan a fost ultimul meşter cojocar tradiţional beiuşean cu tainele meseriei transmise neîntrerupt, cu mulţi ani de ucenicie începând din 1943...“.
Aşa a pornit revoluţia iei
Fotografia care a pornit revoluţia iei, acum 4 ani, înfăţişează o mamă în ie care îşi alăptează pruncul la sân. Cea din imagine este Oana Cristina Tănase (38 ani), un artist fotograf din Bucureşti, care s-a lăsat pozată de Gina Buliga, chiar înainte de botezul fiului său Athanasios-Ioan.
„Nimic nu este întâmplător. Gina Buliga este o prietenă, tot fotograf, cu care m-am împrietenit pe Facebook. Era în ziua de 4 iulie 2012, cu o săptămână înainte de botezul lui Athis, care avea o lună şi o săptămână. Era prima vizită a Ginei la noi acasă, atunci mă vedeam cu ea pentru prima dată. Era o zi toridă, iar Gina mi-a făcut câteva poze. Când a văzut fotografiile, Andreea Diana Tănăsescu (fondatoarea comunităţii La Blouse Roumaine), de care mă leagă o prietenie de 17 ani, mi le-a cerut. Acea fotografie a alăptatului era o imagine atât de simplă, fără chip, dar atât de puternică, încât a inspirat-o pe Andreea în demersul ei. De acolo a pornit totul“, povesteşte Oana Cristina.
Micuţul Athanasios-Ioan, care are acum 5 ani, poartă numele străbunicilor săi Athanasios (patern) şi Ioan (matern). A fost un copil-miracol care a apărut pe lume la 2 ani după pelerinajul la Mormântul Sfânt din Ierusalim, pe care părinţii lui l-au făcut alături de duhovnicul lor. Era 10.10.2010, când după 10 ani de relaţie, Oana Cristina şi Cristian Athanasios Tănase au decis pe loc să se căsătorească, iar 2 zile mai târziu şi-au unit destinele în faţa lui Dumnezeu, la Ierusalim.
Oana Cristina Tănase şi Athanasios-Ioan Foto Gina Buliga
„Port ie dintotdeauna, de când mă ştiu, şi flori în păr. Şi mai port în suflet nostalgia satului de unde erau străbunicii mei, Domneşti de Ilfov, unde avem căsuţa părintească. Ia cu care eram îmbrăcată în poză este o ie de Breaza, cu model creastă de cocoş, cusut pe pânză topită. Este cumpărată din Sinaia, unde a trăit cea care ne-a inspirat pe toate în purtarea iei - Regina Maria. Ia aceasta este asemănătoare cu cea pe care am avut-o în copilărie, ulterior mi-am dat seama de coincidenţă.
Am mai multe ii, nu doar una, chiar îmi cos una cu mâna mea. De obicei mi le cumpăr de la târgurile meşterilor populari organizate la Muzeul Ţăranului Român. Îi întreb ce poveste are ia, îmi place să ştiu ce port, cine a cusut-o, de unde vine. Sper ca fetele de la La Blouse Roumaine şi Semne Cusute să ducă povestea mai departe şi să existe chiar o lege a iei care să însemne protejarea acestei comori naţionale din patrimoniul universal“.
Ziua Universală a Iei, de Sânziene
La 24 iunie, odată cu Sânzienele şi Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, românii de pe tot globul celebrează Ziua Universală a Iei. Sărbătoarea a fost creată de comunitatea La Blouse Roumaine în 2013.
Washingtonul este primul oraş din lume care a recunoscut oficial această sărbătoare, prin emiterea a două proclamaţii în 2015 şi 2016. Meritul îi aparţine unui român stabilit în State, Bogdan Banu, care a fost sprijinit de Ambasada României în SUA. În 2017, Mexicul va marca la 24 iunie Ziua pentru protejarea patrimoniului textil. Statul român nu a întreprins deocamdată nimic pentru recunoaşterea acestei sărbători, care a depăşit de la prima ediţie graniţele ţării.
De fapt, 24 iunie 2017 vine fără ca România să aibă o Lege a Meşteşugurilor care să încurajeze artizanii populari care lucrează obiecte tradiţionale. În legislaţia naţională există doar, fără prea mari efecte, Legea nr. 26 din 29 februarie 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial.
Andreea Diana Tănăsescu, fondatoarea La Blouse Roumaine Sursa Facebook ADT
„Guvernul a dat aviz negativ proiectului de Lege a Meşteşugarilor discutat la un moment dat, pentru că în acea formă era mai degrabă dăunătoare meşteşugarilor“, a declarat pentru „Adevărul” Cristian Pelivan, purtătorul de cuvânt al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. El a anunţat că ministrul Ionuţ Vulpescu se întâlneşte vineri cu promotorii La Blouse Roumaine pentru reluarea demersurilor de susţinere a patrimoniului textil şi în special a iei ca brand de ţară.
„Recunoaşte meritele!“
Dacă ar fi fost protejat legal acest patrimoniu imaterial, cu siguranţă că designerii lumii nu şi-ar fi alcătuit colecţiile furând piese de vestimentaţie din costumul popular românesc. Aşa a făcut Tory Burch şi celebrul Dior, care au copiat integral modele de haine: un suman românesc din colecţia Muzeului Metropolitan din New York (Burch) şi un cojoc binşenesc din Ţara Beiuşului (Dior).
„E Bihor, nu Dior“ sau mai general „Give Credit“ („Recunoaşte meritele“) constituie noul „Rezist“ al celor care militează pentru recuperarea mândriei naţionale. La presiunea lor, pe mediile online şi la magazinele/sediul casei de modă, Tory Burch a retras descrierea prin care îşi însuşea piesa de patrimoniu românesc, menţionând că este de inspiraţie românească. Dior va primi scrisoarea oficială a comunităţii La Blouse Roumaine, prin care i se cere acordarea creditului cuvenit României.
Semnele - universale, cusătura românească - unică
Tema Zilei Universale a Iei 2017 este „Natură şi diversitate“. „Fără protejarea naturii, nu avem cum să ne protejăm patrimoniul şi viitorul generaţiilor care să ducă mai departe tradiţia iei. Semnele ţesute sau cusute pe ie sunt interconectate cu un limbaj simbolic ce se regăseşte pe textilele din întreaga lume. Ele sunt universale. Dar felul în care noi, românii, le-am combinat şi le-am păstrat este unic“, arată Andreea Diana Tănăsescu, fondatoarea La Blouse Roumaine.
Fată din Dobrogea, de Sânziene Sursa Facebook La Blouse Roumaine Credit foto Lili Sumănaru
În semn de sărbătoare, românii, dar şi prieteni din alte culture ale lumii, sunt chemaţi să se îmbrace în ie, cămăşi tradiţionale sau să poarte orice element din costumul lor popular. „Vrem ca România să susţină artizanii locali, comunităţile şi grupurile care recuperează tradiţia şi tehnica realizării Iei, precum şi ransmiterea cunoaşterii tradiţionale către generaţiile viitoare. De aceea, la 24 iunie, ne îmbrăcăm în ii şi costume tradiţionale oriunde ne-am afla. Culegem flori, purtăm coroniţe de Sânziene sau alte flori. Ne decorăm casele, curţile, birourile, locurile unde ne desfăşurăm activitatea cu flori, plante, luminiţe“, spune Andreea Diana.
Evenimente de Sânziene
Sărbătoarea de Sânziene se regăseşte în toată emisfera nordică sub diverse denumiri şi manifestări, toate marcând Solstiţiul de vară.
La Bucureşti, Muzeul Ţăranului Român (MŢR) sărbătoreşte trei zile la rând (23-25 iunie) Sânzienele şi Ziua Universală a Iei printr-un târg de vară până-n seară, intitulat „Haina ţărănească“. Între orele 10-18, în curtea muzeului vor fi 30 meşteri, artişti şi colecţionari din toată ţara. Vor fi expuse spre cumpărare cămăşi femeieşti şi bărbăteşti, poale, catrinţe, fote, vâlnice, ii brodate sau pictate, marame ţesute din borangic, costume întregi vechi şi noi, cordoane ori podoabe. Nu vor lipsi nici plantele de leac, nici bucatele proaspete şi numai bune de târguit: prăjituri de casă, patiserie, miere, turtă dulce. De Sânziene, de la ora 12, MŢR invită la un atelier de împletit coroniţe (la care participanţii să rugaţi să aducă flori de câmp), o expoziţie şi poveşti despre plantele de leac. În sala Acvariu este amenajată o mică expoziţie cu ii din Galeria de Artă Ţărănească.
Patru generaţii în ie Sursa Facebook La Blouse Roumaine Credit foto Corina Kis
Tot la Bucureşti, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ invită sâmbată la evenimentul „La porţile soarelui. Sânzienele“, cu spectacol de datini, târgul meşterilor populari, atelier interactiv de creaţie, teatru de umbre.
La Muzeul Astra din Sibiu, cea mai vastă structură etnomuzeală din România, va fi mare sărbătoare. Între 23 şi 25 iunie, muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului reuneşte 20 ateliere meşteşugăreşti, ateliere educaţionale, târg de ii şi obiecte tradiţionale, plimbări în ie cu cele mai cochete biciclete, prezentări de ii, momente folclorice şi un concert pe scena de pe lac susţinut de Mike Godoroja & Blue Spirit. Printre atelierele interactive se află şi unul de îngrijire a iei, dar şi un atelier de cosiţe împletite, cununiţe şi obiceiuri de Sânziene. Sâmbătă va fi organizat concursul „Salvează o ie”, întrecere la care vor fi prezenta iile din colecţiile proprii - cât sunt de vechi, din ce zonă etnografică provin, cum au ajuns în posesia lor, când le poartă. Un juriu alcătuit din specialişti şi creatori populari va stabili care este cea mai frumoasă ie şi cea mai frumoasă poveste. Duminică, 25 iunie, ora 12.00, la ieşirea de la Sfânta Liturghie, în zona Bisericii din Bezded, se va juca Hora de Sânziene. Cei ce vor îmbrăca ia sau orice cămaşă tradiţională vor avea acces gratuit la festivităţile de la Muzeul Astra.
Sărbători vor fi însă în toate oraşele şi satele din România, precum şi în localităţi din străinătate unde trăiesc români. La Constanţa (Faleza Cazino), Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Craiova etc. sunt organizate evenimente care să celebreze cea mai frumoasă zi a verii.
Dobrogeancă, de Sânziene Sursa Facebook La Blouse Roumaine Credit foto Lili Sumănaru
Pe aceeaşi temă:
La Blouse Roumaine, schiţele unei picturi celebre care a făcut ia românească vestită în toată lumea
Se încarcă comentariile...
