Laserul European s-a înecat în „Apele Române“

0
0
Proiectul ELI-NP este o investiţie de 300 de milioane de euro
Proiectul ELI-NP este o investiţie de 300 de milioane de euro

Proiectul laserului de la Măgurele, cel mai mare din estul Europei, riscă să piardă cel puţin 100 de milioane de euro din cauza unui aviz aşteptat din octombrie 2013 de la Apele Române. Autorităţile române şi dezvoltatorul aruncă vina unii asupra celorlalţi.

Birocraţia din România pune în pericol cel mai mare proiect ştiinţific din estul Europei: Laserul de la Măgurele. Construcţia centrului de cercetare ar putea suferi întârzieri, dar şi pierderi financiare foarte mari. Practic, dezvoltatorul proiectului, Strabag SRL, aşteaptă un aviz de la „Apele Române“ pentru începerea forajelor necesare pentru 1.080 de pompe geotermale menite să asigure energia uriaşă de care are nevoie un astfel de centru de cercetare pentru a funcţiona.

Fără obţinerea acestui aviz, ei nu pot să termine prima etapă de construcţie a infrastructurii decât dacă găsesc „o altă soluţie tehnică“, aşa cum a spus ministrul Cercetării, Mihnea Costoiu. Dacă proiectul va întârzia foarte mult, Comisia Europeană ar putea reacţiona, atrage atenţia directorul proiectului, Nicolae Zamfir. „S-ar putea să afecteze primirea fondurilor structurale pentru faza a doua a proiectului, adică peste 100 de milioane de euro, dar nu cred că se va ajunge acolo, ar fi absurd. E o dovadă de lipsă de responsabilitate din partea României“, a spus Zamfir pentru „Adevărul“.

Ministerul Mediului nu a cerut alte avize

Practic, din luna octombrie 2013, dezvoltatorii proiectului aşteaptă avizul de la „Apele Române“, care a transmis ieri într-un comunicat de presă că acesta „va fi emis atunci când Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară «Horia Hulubei» (IFIN-HH) va depune o documentaţie tehnică în care se vor prezenta toate datele solicitate, inclusiv cele referitoare la impactul asupra stratelor freatice“.

Cei de la „Apele Române“ spun că sistemul pe care doreşte să îl utilizeze institutul de la Măgurele trebuie proiectat şi fundamentat foarte bine din punct de vedere tehnic, având în vedere impactul pe care îl are asupra resursei strategice de apă a Bucureştiului. „Proiectarea sistemului nu s-a bazat pe studii de specialitate care să ţină seama de condiţiile geologice, hidrogeologice şi geotermice zonale şi locale, astfel ca să fie dimensionate corect adâncimea lucrărilor de foraj geotermic, distanţa dintre foraje, impactul asupra mediului geologic şi, nu în ultimul rând, asupra calităţii fizico-chimice a apelor subterane“, susţine Administraţia Naţională „Apele Române“.

Zamfir susţine că, atunci când au obţinut avizele cerute iniţial de autorităţi în 2011, au primit avizul de gospodărie a apelor, unde nu se preciza că ar mai fi nevoie de altceva. Cei de la Ministerul Mediului le-au spus atunci că este suficient. „Guvernul nu alocă fonduri pentru un astfel de proiect dacă nu ai toate avizele şi toată lumea a considerat că acestea sunt valabile“, a explicat Zamfir.

Avizul vechi era doar parţial

Apele Române spun că avizul emis atunci se referea numai la lucrările prezentate în cadrul documentaţiei tehnice transmise, iar „cele câteva fraze referitoare la alimentarea cu energie termică nu au făcut obiectul lucrărilor avizate deoarece au fost doar amintite, alături de punctele «alimentarea cu gaze naturale, energie electrică, gospodăria deşeurilor», nefiind prezentate, în detaliu, în cadrul memoriului tehnic, conform normativelor în vigoare“. Astfel, dezvoltatorul este obligat să mai trimită încă o documentaţie tehnică care să includă şi un studiu hidrologic expertizat de specialiştii Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărie a Apelor (INHGA) în care să prezinte impactul acestor lucrări asupra resursei de apă a Capitalei. Practic, pentru obţinerea avizului de la „Apele Române“, este nevoie şi de o aprobare de la INHGA.

Costoiu: „Ştiu de problemă“

Ministrul Cercetării, Mihnea Costoiu, a declarat că ştie de întârzieri, însă nu se pune problema ca proiectul Laserului de la Măgurele să fie în pericol să-şi piardă finanţarea europeană. „Este o întârziere, dar compensată cu alte lucrări. Constructorul nu a stat pe durata acestei întârzieri. E adevărat că există o problemă, ştiu de ea. Noi suntem în contact cu Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, care a făcut deja un studiu pentru foraje şi aşteptăm avizul. În 2013 nu am avut cunoştinţă de această problemă. Ulterior, „Apele Române“ a revenit cu aceste solicitări. Sper să vină avizul sau o schimbare de soluţie cât mai rapid”, a spus Costoiu pentru Hotnews.

Ce se construieşte, de fapt, la Măgurele

ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics), cunoscut publicului ca Laserul de la Măgurele, este un centru de cercetări în domeniul fizicii. Face parte din proiectului european ELI, care va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme.

Construcţia centrului de cercetare ELI-NP la Măgurele, în valoare de aproximativ 300 de milioane de euro, ar trebui finalizată până în toamna anului 2015, pentru ca apoi să fie instalat cel mai puternic laser din lume şi sistemul de fascicul gamma.

Laserul de la Măgurele este finanţat în principal de Comisia Europeană cu 180 de milioane de euro şi de firma franceză Thales cu 60 de milioane de euro.


Proiectul Laserului de la Măgurele, împotmolit într-un aviz pe care Apele Române încă nu l-au dat

Proiectul laserului de la Măgurele întâmpină dificultăţi din cauza birocraţiei româneşti care pune piedici construirii infrastructurii pentru ELI-NP.

Adevărul Live: Despre cel mai mare proiect de cercetare din România - ELI-NP de la Măgurele: „Scopul este de a schimba ceva în societatea românească“

Adevărul Live de la ora 13.00 i-a avut ca invitaţi pe Nicolae Zamfir, managerul proiectului ELI-NP, cel mai puternic laser din lume, Dan Filipescu (cercetător) şi Edmond Turcu, unul dintre cei mai buni laserişti români care au vorbit despre stadiul proiectului celui mai puternic laser din lume, ELI-NP.

Contract de 66,8 mil. euro pentru Sistemul de Fascicul Gamma din cadrul proiectului ELI-NP. Aplicaţii: tratarea cancerului şi a deşeurilor radioactive

Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN) "Horia Hulubei" a semnat miercuri, la Roma, cu consorţiul condus de "Istituto Nazionale di Fisica Nucleare" din Italia un contract de 66,8 milioane euro pentru construcţia infrastructurii de cercetare aferentă dezvoltării laserului de la Măgurele, adică Sistemul de Fascicul Gamma.

Directorul proiectului ELI-NP: Laserul de la Măgurele va aduce Premiul Nobel în România

Directorul Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară (IFIN), Nicolae Zamfir (61 de ani), este cel mai încrezător în succesul investiţiei de sute de milioane de euro de la Măgurele: proiectul ELI-NP ar putea pune ţara pe harta cercetării mondiale.

VIDEO Birocraţie şi hârtoape pe drumul către Măgurele, proiectul de aproape 350 de milioane de euro

Cercetători români plecaţi peste hotare şi străini deopotrivă s-au mutat în România, atraşi de proiectul celui mai mare laser din lume, în ciuda birocraţiei de care se lovesc aici. „Weekend Adevărul” vă prezintă, în prima etapă, poveştile primilor oameni de ştiinţă angajaţi la proiectul ELI-NP. În a doua etapă, vom vedea ce experimente se vor face la Măgurele şi aplicaţiile acestora.

Evenimente


Ultimele știri
Cele mai citite