Italia vrea să trimită în ţară 1.000 de români infractori condamnaţi

Ministrul italian de externe, Franco Frattini, declarat în această seară că a cerut ministrului de Externe Cristian Diaconescu trimiterea în ţară a tuturor românilor aflaţi în închisorile din Italia. Oficialul italian a adăugat în urma discuţiilor cu omologul său că libera deplasare a infractorilor români nu poate fi împiedicată şi că singura soluţie este o colaborare mai strănsă între poliţiile celor două ţări. 

Şeful diplomaţiei italiene Franco Frattini i-a spus luni, la Roma, minstrului de externe Cristian Diaconescu că atunci când este vorba despre persoane condamnate definitiv, acestea trebuie să îşi ispăşească pedeapsa în România, precizând că face această solicitare "cu prietenie".

Frattini a subliniat că acesta este mesajul pe care ţine să-l transmită autorităţilor române - "când există persoane condamnate definitiv, ele să execute pedeapsa în ţara de origine". Pentru aceasta, şeful diplomaţiei italiene s-a arătat dispus să conlucreze cu partea română şi să facă modificările necesare asupra cadrului legal bilateral, recunoscând, implicit, că acordul din 2003 invocat până acum de autorităţile italiene nu este suficient pentru a pune în practică acest deziderat al Romei.

Şeful diplomaţiei italiene a subliniat că trebuie transmis un mesaj şi opiniei publice, pentru a evita culpabilizarea unui întreg popor pentru infracţiunile comise de indivizi izolaţi. Frattini, fost comisar european pentru justiţie, a încercat să aibă o atitudine conciliantă, subliniind că românii sunt cetăţeni europeni, care se bucură de aceleaşi drepturi ca italienii.

"După cum ştiţi, am avut cu ministrul Diaconescu ocazia de a ne întâlni la Roma. Am discutat despre o temă care interesează în mod deosebit: prezenţa semnificativă a unei comunităţi româneşti în Italia, cam un milion de români, dar şi prezenţa celor 20.000 de companii italiene în România", a declarat Franco Frattini. "Punctul de plecare este simplu. Italia a fost întotdeauna unul dintre susţinătorii României în UE. Sunt convins astăzi că a fost o valoare adăugată această aderare a României. Sigur, când avem aşa o comunitate importantă de români, noi recunoaştem contribuţia acestora la creşterea economică a italiei", a declarat ministrul italian de externe într-o conferinţă de presă.

Frattini a asigurat că românii se bucură de aceleaşi drepturi ca orice cetăţean european, dar a spus că sunt persoane din România care comit infracţiuni. "Considerăm că atunci când sunt persoane condamnate definitiv, noi considerăm că pedeapasa trebuie executată în România", a solicitat Frattini "cu toată prietenia".

Ministrul a mai spus că legea italiană este dreaptă şi riguroasă şi trebuie aplicată întocmai.

El a mai cerut din partea autorităţilor române un contigent mai mare de poliţişti specializaţi în criminalitate urbană, pentru o colaborare mai intensă între cele două ţări.

Ministrul Cristian Diaconescu s-a deplasat luni seară în Italia, pentru a discuta cu omologul său italian Franco Frattini despre relaţiile bilaterale, despre mediul de afaceri româno-italian şi despre problema emigranţilor români din Italia. Misiunea lui Diaconescu pare foarte dificilă în contextul în care în ultima vreme românii se află din nou în centrul atenţiei autorităţilor şi a presei din Italia, după o serie de acte violente ai căror protagonişti au fost, iar resentimentele italienilor se reflectă şi în apariţia unor incidente cu caracter xenofob ale căror victime sunt cetăţeni români nevinovaţi.

Franco Frattini spusese luni, la Bruxelles, că România trebuie să dea garanţii că nu va mai trimite infractori în Italia, dar, în replică, Diaconescu a declarat că "prezumpţia de nevinovăţie face parte din principiile fundamentale ale statului de drept. Nu discutăm aici nici despre garanţii, nici despre anticiparea vreunei vinovăţii din punct de vedere penal sau moral. Toţi cetăţenii europeni sunt egali, inclusiv în faţa legii. Şi din acest punct de vedere avem clar dorinţa de a respecta valorile şi normele europene, în tot spaţiul de apartenenţă la UE. Nu sprijin o retorică care face disocieri pe criterii ce nu-şi găsesc suportul în valorile europene".