Guvernul face noi concesii pentru sistemul judiciar. Executivul va plăti restanțele salariale și va asigura bugetul necesar pentru Justiție

0
Publicat:

Corina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casația și Justiție, a anunțat că Guvernul a renunțat la o parte din prevederile din „ordonanța trenuleț” care vizau domeniul judiciar, prin care ar fi fost amânată plata unor restanțe salariale.

Corina Corbu, șefa ÎCCJ, a fost cea care a discutat cu premierul Ciolacu FOTO Inquam Photos
Corina Corbu, șefa ÎCCJ, a fost cea care a discutat cu premierul Ciolacu FOTO Inquam Photos

„În continuarea demersurilor pentru soluţionarea situaţiei de criză din sistemul de justiţie, la care au participat anterior şi ministrul Justiţiei şi procurorul general al României, aflaţi astăzi într-o deplasare externă, precum şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Corina Corbu, a avut, în 14 decembrie 2023, ora 11.30, o întâlnire cu prim-ministrul României, domnul Marcel Ciolacu, în cadrul căreia s-au stabilit următoarele: eliminarea art. VIII din proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative”, se arată într-o precizare a Biroului de presă al ÎCCJ.

De asemenea, alte măsuri comunicate au fost: „în cursul lunii decembrie vor fi achitate diferenţele salariale aferente lunii noiembrie 2023; plata tranşei pe anul 2023 pentru titlurile restante privind drepturile salariale restante; asigurarea resurselor financiare pentru plata integrală a drepturilor salariale reglementate conform cadrului normativ în vigoare, pentru anul 2024, pentru categoriile de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, precum şi pentru cele din cadrul Direcţiei Naţionale de Probaţiune; analizarea opţiunilor legislative pentru asigurarea unui sistem de salarizare echitabil şi previzibil în sistemul judiciar”, mai arată sursa citată.

Potrivit ÎCCJ, „dialogul purtat a avut la bază premisa bunei funcţionări a statului de drept, pentru care este necesară colaborarea tuturor puterilor statului, care trebuie să se manifeste în spiritul normelor de loialitate constituţională, cu atât mai mult atunci când sunt în discuţie principii fundamentale ale democraţiei”.

Criticile aduse de CSM

„Consiliul Superior al Magistraturii, având în vedere informațiile prezentate în spațiul public referitoare la intenția Guvernului de a adopta unele măsuri de natură să afecteze drepturile personalului din sistemul justiției, precum și proiectul de Ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene, pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor, a comunicat ministrului justiției, doamna Alina-Ștefania Gorghiu, poziția instituțională în sensul că este necesară o intervenție fermă care să determine autoritatea executivă să reevalueze un astfel de demers, astfel încât principiile fundamentale ale funcționării statului de drept să fie respectate”, arată un comunicat al CSM

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că art. VIII din proiectul actului normativ menționat este în contradicție flagrantă atât cu Constituția României, republicată, cât și cu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât reglementarea propusă este profund discriminatorie, ignoră dreptul fundamental la un proces echitabil în componenta referitoare la accesul la justiție, reprezintă o atingere gravă adusă dreptului de proprietate al creditorilor și încalcă principiul separației puterilor în stat prin nesocotirea efectelor hotărârilor judecătorești de către puterea executivă, precum și cerința de calitate a legii, având un caracter imprevizibil și potențial de a genera dificultăți insurmontabile în realizarea drepturilor creditorilor”, mai punctează Consiliul.

Promovarea unui asemenea demers legislativ flagrant neconstituțional ar constitui, fără îndoială, o manifestare abuzivă a prerogativelor normative ale autorității executive întrucât statul român are calitatea de debitor, context în care preocuparea acestuia ar trebui să se concentreze în direcția identificării soluțiilor efective și reale pentru executarea obligațiilor, iar nu în aceea a constituirii unor impedimente incompatibile cu principiile fundamentale ale unui stat de drept.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că adoptarea de către autoritatea executivă a actului normativ preconizat, în pofida elementelor de neconstituționalitate flagrantă constatate, va genera fără îndoială premisele unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă și autoritatea judecătorească și va deschide calea sesizării Curții Constituționale pentru soluționarea acestui conflict.

Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția că bugetul instanțelor cuprins în proiectul privind Legea bugetului pentru anul 2024, astfel cum a fost publicat, este mult subdimensionat în raport de bugetul transmis de către instanțe spre avizare conformă de către Consiliu, aviz obligatoriu potrivit dispozițiilor legale.

Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă regretul în mod public față de faptul că rolul său constituțional a fost ignorat, nefiind consultat în nicio modalitate cu privire la măsurile preconizate și adresează pe această cale un apel la dialog către celelalte puteri ale statului, solicitând ca pe viitor poziția constituțională a instituției în arhitectura statului de drept să fie respectată și să fie în mod real consultat atunci când astfel de măsuri cu impact major asupra personalului din justiție urmează a fi adoptate.

Deja începeau protestele magistraților

Tot joi, Adunarea Generală a Tribunalului București luase decizia ca „până la alocarea de către puterea executivă a fondurilor necesare plății integrale a salariilor, precum și a celorlalte drepturi de natură salarială legal stabilite prin ordine administrative și prin hotărâri judecătorești definitive”, adoptatarea unei forme de protest prin amânarea tuturor cauzelor începând cu 14 decembrie, cu excepția celor urgente.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite