De la ce români ia și cui le dă statul bani în 2024

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministerul Finanțelor a publicat miercuri nu mai puțin de opt proiecte de acte normative privind măsurile fiscal-bugetare ce se vor aplica în 2024, inclusiv cele legate de pensii și salarii, dar și fonduri ce vor fi alocate pentru programe precum Rabla sau instalarea de panouri fotovoltaice.

o femeie ține în mână foarte  multe bancnote de la 10 lei, la 200 de lei
Statul și-a făcut calculele pe 2024: unora le dă, altora le ia

Cea mai importantă dintre ele pentru români este Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene, supranumită Ordonanța Trenuleț pentru că reglementează un spectru larg de domenii, de la salariile bugetarilor și înghețarea angajărilor la stat, la creșterea pensiilor și stabilirea primelor de casare pentru programele Rabla.

Salarizare bugetari și alte drepturi

​În 2024, bugetarii vor avea parte de:

- creștere de 5% a salariilor de la 1 ianuarie

- profesori - salariile vor crește cu 20% în două tranșe: 13% în ianuarie și 7% în  august.

- se mențin sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile, primele la nivelul actual.

- munca suplimentară se compensează doar cu timp liber.

- majorarea pensiilor de asigurări sociale cu 13,8% începând cu luna ianuarie 2024 și acordarea pensiilor recalculate conform Legii nr.360/2023 privind sistemul public de pensii;

- biletele de valoare nu se mai acordă, cu excepția tichetelor de creșă. O altă excepție îi privește pe sportivi și colective tehnice care au obținut performanţe deosebite, elevii, studenții, cercetătorii și profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de învățământ și pentru profesorii care i-au pregătit pe aceștia, cu încadrarea în alocarea bugetară.

- sunt înghețate angajările la stat și, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice.

- sumele obținute prin hotărâri judecătorești se plătesc eșalonat sau se pot converti în titluri de stat cu valoarea nominală de 1.000 lei, începând cu anul 2024, în tranșele prevăzute pentru acest an.

- indemnizațiile pentru invalizi, veterani de război, văduve de război etc se majorează cu 13,8%

- instituțiile publice nu mai au voie să cumpere sau să ia în leasing mașini și nici să le închirieze, dar nici să mai cumpere mobilier și aparatură birotică

- primarii nu încasează pensii speciale

- statutul personalului feroviat se amână și în 2024.

-  pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei. La fel și în cazul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare.

Programul RABLA în 2024

- ecobonusul tăiat de la  54.000 lei la achiziția unui autovehicul electric, și de la 26.000 lei la achiziția unui autoturism Plug-in Hybrid (PHEV), la suma maximă de 10.000 lei.

- prima de casare acordate prin Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2020 – 2024 este în sumă de maxim 3.500 lei pentru achiziţionarea unei motociclete noi sau a unui autovehicul nou în schimbul casării unui autovehicul uzat, respectiv 5.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou în schimbul casării a două autovehicule uzate.

Prima de casare se acordă numai în cazul în care beneficiarul deține în proprietate autovehicilul uzat pentru o perioadă mai mare de 3 ani.

Panourile fotovoltaice: 10.000 lei /solicitant în 2024

În anul 2024, finanțarea care se acordă prin Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională este în sumă de 10.000 lei/ solicitant.

1.500 lei pentru creșă

Firmele vor putea acorda angajaților care au copii 1.500 lei pentru creșă sau grădiniță. Aceasta va intra în plafonul de deduceri.

Sumele suportate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în unități de educaţie timpurie, potrivit legii, în limita stabilită de acesta, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. În cazul sumelor plătite direct de către angajat, acestea se acordă de către angajator, în limita aceluiași plafon, pe baza documentelor justificative prezentate de angajat.

Sumele plătite direct de către angajat pentru plasarea copiilor în unități de educaţie timpurie, se deconteză de către angajator pe baza documentelor justificative prezentate de angajat, în limita aceluiași plafon de cel mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.

Suma se acordă unui singur părinte, la un singur angajator, prin prezentarea unei declarații pe propria răspundere din partea părintelui. În situația în care desfășoară activitate la mai mulți angajatori, angajatul are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de plăți de la un alt angajator.

Sponsorizarea burselor nu se mai scade din impozitul pe profit

Proiectul elimină mecanismul de scădere din impozitul pe profit a cheltuielilor reprezentând burse private, a mecanismului de redirecționare a sponsorizărilor/actelor de mecenat/ burselor private/altor mijloace financiare, precum și mecanismul de scădere din impozitul pe profit a valorii aferente burselor private, din cadrul bunurilor, mijloacelor financiare şi serviciilor acordate Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii - UNICEF și altor organizații internaționale. Se propune reducerea impactului cheltuielilor cu bursele private asupra impozitului pe profit.

Bursele private nu se mai scad din impozitul pe profit și se deduc în limita unei cote de până la 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, precum și în limita unei sume de 1.500 lei pentru fiecare bursă acordată.

Totodată, se propune eliminarea mecanismului de scădere din impozitul pe profit datorat prin redirecționarea valorii rămase neutilizate pentru cheltuielile efectuate cu sponsorizările și actele de mecenat, privind bunurile, mijloacele financiare şi serviciile acordate Fondului Națiunilor Unite Pentru Copii - UNICEF și altor organizații internaționale.

Schimbări în privința chiriilor și arendelor

Se reglementează cheltuielile deductibile determinate prin aplicarea cotei forfetare de 20% asupra venitului brut, în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile obținute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală cuprinsă între una și 5 camere inclusiv, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea;

Se reduce cota forfetară de cheltuieli de la 40% la 20%, în cazul veniturilor din arendarea bunurilor agricole;

Alte prevederi

Românii care obțin venituri din activități independente nu mai port redirecționa cei 3,5% din impozitul pe venit către ONG-uri

Costul de achiziție a caselor de marcat nu se mai scade din impozitul pe profit datorat pentru trimestrul în care au fost puse în funcțiune.

Se elimină prevederile care permit redirecționarea, precum și a mecanismului de scădere a 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care s-au înregistrat cheltuielile cu sponsorizarea.

Se limitează numărul de microîntreprinderi pe acționar

Se extinde analiza condiției actuale de deținere directă de către asociaţi/acţionari a peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și la deținerea indirectă.

Se abrogă prevederile speciale referitoare la persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul HoReCa.

Angajatorii vor putea oferi angajaților abonamente la sălile de fitness în plafonul deductibil de 33% în limita a 100 euro/an, în loc de 400 euro.

Nu se mai acordă cei maximum 400 de lei pentru angajații care muncesc în regim de telemuncă

Studenții doctoranți care desfășoară activități didactice, potrivit contracutului de studii de doctorat vor plăti CAS dacă realizează venituri precum cele din salarii, activități independente și din activități agricole, sivicultură și piscicultură.

Cresc o serie de accize

Amenzile de circulație: un punct-amendă va reprezinta valoric 5% din salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului. Crește de la 145 lei, la 165 lei.

Impactul financiar al acestor măsuri este de 67,1 miliarde lei în 2024.

Bugetul ministerelor și instituțiilor publice

​România va avea un deficit de 5% în 2024, de 86,6 de miliarde de lei.

Creșterea economică estimată pentru anul viitor este de 3,4%, iar inflația este estimată la 6%. De asemenea, câștigul salarial mediu net lunar, la fundamentarea bugetului este de 4.733 de lei.

Produsul Intern Brut este estimat la 1.733 miliarde de lei preţuri curente, iar deficitul bugetar la 5% din PIB, în condiţiile unor venituri de peste 586 miliarde de lei şi ale unor cheltuieli de 673 miliarde de lei. Ponderea cheltuielilor totale în PIB este estimată la 38,8%, iar cea a veniturilor la 33,8% din PIB.

Cine primește mai mulți bani la anul (credite bugetare)

Ministerul Afacerilor Interne - 27.987.183 mii lei - +0,62%

Ministerul Finanțelor - 65.887.452 mii lei - +2,1%

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii - 30.001.915 mii lei - +28,59%

Ministerul Apărării Naționale - 39.544.618 mii lei - +25,9%

Ministerul Educației - 61.621.62 mii lei - +50,07%

Ministerul Culturii - 1.483.551 mii lei - +16,02%

Ministerul Afacerilor Externe - 1.341.528 mii lei - +3,9%

Ministerul Dezvoltării - 13.208.743 mii lei - +35,01%

Ministerul Agriculturii - 25.195.956 mii lei - +9%

Ministerul Cercetării - 3.166.764 mii lei - +27,35%

Ministerul Mediului - 3.144.156 mii lei - +10,77%

Ministerul Familiei - 363.174 mii lei - 41,41%

Ministerul Muncii - 75.941.830 mii lei - 13,%

SRI - 3.959.208 mii lei - +2%

STS - 1.479.642 mii lei - +28%

Administrația Prezidențială - 109.699 mii lei - +0,9%

Senat - 357.765 mii lei - +8,99%

Camera Deputaților - 663.055 mii lei - +6,7%

Cine primeste mai puțini bani la anul (credite bugetare)

Ministerul Justiției - 3.036.56 mii lei - -2,2%

Ministerul Economiei - 7.017.626 mii lei - -42,25%

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - 8.667.443 mii lei - -38,47%

Ministerul Sănătății - 19.405.054 mii lei - -18,46%

Ministerul Energiei - 7.017.626 mii lei - -42,25%

SPP - 356.869 mii lei - -29,5%

SGG - 4.738.718 mii lei - -2, 46%.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite