Exclusiv E gata Zelenski să cedeze teritorii în schimbul păcii? Expert în securitate internațională: „Asta e toată problema”
0Războiul provocat de Rusia prin invadarea Ucrainei a intrat în al treilea an, iar în ultimele luni s-au înmulțit apelurile la pace. Însuși Zelenski a dat unele semnale în acest sens. Experții consultați de „Adevărul” sunt totuși sceptici și nu se așteaptă prea curând la progrese remarcabile pe calea păcii.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă etapă, după ce trupele ucrainene au reușit să cucerească circa 1.000 km2 în Rusia. În schimb, rușii înaintează ca un tătăvlug uriaș pe frontul ucrainean, iar mulți experți spun că ar putea sparge frontul.
Totuși, Ucraina și Rusia par ca doi boxeri obosiți, iar în ultimele luni a început să se vorbească despre pace inclusiv în Ucraina. Dacă inițial președintele Volodimir Zelenski se grăbea să dezmintă orice fel de negocieri, acum el vorbește tot mai des despre pace. Și a făcut-o și la întâlnirea cu cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, când cei doi au declarat că Rusia e așteptată la negocieri. Mai mult, cotidianul italian La Repubblica scrie că Germania ar împinge Ucraina să facă unele concesii teritoriale de dragul păcii.
Nimic concret. Încă
Răspunsul Moscovei nu s-a lăsat prea mult așteptat. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Rusia nu respinge propunerea, dar că așteaptă ca SUA implicarea SUA.
De asemenea, cancelarul austriac Karl Nehammer a transmis că Viena este pregătită să găzduiască negocieri între Ucraina și Rusia, potrivit The Kyiv Independent.
„Luăm act de declarațiile președintelui rus cu privire la deschiderea acestuia pentru discuții de pace cu Ucraina. Orice negocieri trebuie să aibă loc fără precondiții și la nivel de contact direct. Austria va fi pregătită să sprijine o pace justă și durabilă bazată pe dreptul internațional și să servească drept loc pentru negocieri în calitate de sediu al OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, n.r.)”, a scris Nehammer, într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X.
Într-un moment când situația este tot mai volatilă, iar imprevizibilul este cuvântul de ordine, mulți experți vorbesc despre faptul că inevitabil vor începe în scurt timp tatonările, iar apoi negocierile propriu zise. „Adevărul” a apelat recent la expertiza a trei cunoscuți experți, pentru a înțelege mai bine încotro ne îndreptăm. Este vorba despre expertul în diplomație, experta în securitate europeană Iulia Joja (Universitatea George Washington şi Universitatea Georgetown - ambele din Washington) și Hari Bucur-Marcu, omul care a pus serios la integrarea Armatei Române în NATO, fost coordonator academic al Centrului de Studii NATO din București.
Rusia nu-și respectă promisiunile
Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, vede semnale contradictorii. Totuși, în opinia sa, pacea nu e încă aproape.
„Cred că ideea pe care se merge în momentul de față este cum se obțină un armistițiu, un armistițiu care să nu conducă la o nouă invazie a Rusiei, ci să o prevină”, spune politologul.
El a remarcat că cele două combatante se află în continuare pe poziții maximaliste și nu vorbesc despre concesii.
„Nu sunt semnale că Rusia ar fi dispusă să renunțe la unele dintre teritoriile ocupate, iar până în momentul de față și ucranienii au reușit să se apere destul de bine, chiar dacă au avut și ei pierderi. În sondajele de opinie, dacă puteam să le dăm crezare, pentru că sunt făcute în condiții de război, pare că populația ar susține negiocierile. Totuși, susținerea ucranenilor pentru ideea de a nu ceda teritoriu rămâne destul de ridicată”, mai spune Bjola.
Pe de altă parte, cunoscutul diplomat avertizează că nici măcar un tratat cu Federația Rusia nu ar garanta pacea. La fel cum s-a întâmplat după înțelegerile ruso-ucrainene Minsk 1 și Minsk, rușii nu ar avea rețineri să-și încalce cuvântul, adaugă profesorul român de la Oxford.
Modelul vest-german pentru Ucraina
„Acest lucru poate fi făcut posibil, probabil, printr-o prezență militară de anumită natură pe teritoriul Ucrainei. Poate soluția gândită de Macron, numai că vedem că el are probleme acasă, în Franța, și nu a reușit să își impună punctul de vedere. Deci, dacă acest lucru va fi posibil, adică să se semneze un armistițiu, probabil că Ucraina ar începe la un moment dat să se gândească în ce măsură ar putea urma modelul fostei Germanii de Vest, să accepte o cedare de teritorii, o condiția, cu speranța că își va putea recupera teritoriile. Dar în momentul de față aceste condiții nu sunt îndeplinite. Acordurile de securitate care au fost terminate cu Marea Britanie, cu România, cu Statele Unite, nu vorbesc de o situație în care statele respective să trimită trupe în felul articolului 5 din NATO, care garantează ajutorul aliaților. Și asta rămâne problema esențială pentru rezolvarea acestui lucru, pentru că noi știm foarte bine că Rusia poate să semneze orice fel de tratate, dar oricând poate găsi un motiv să le ignore, să le anuleze. Iar hârtiile rămân hârtii pentru ruși”, spune el.
La rândul său, nici Hari Bucur-Marcu nu vede prea curând posibilă o pace. În opinia sa, singurul care poate pune capăt în acest moment războiului este Vladimir Putin. Dictatorul rus ar putea oricând să ordone o încetare a focului, dar nu o face.
„Mingea” e la Putin
„Nu văd cum s-ar încheia acum o pace. Ca să fie pace ar trebui ca rușii să decidă că a venit momentul. Iar Putin să dea ordin de încetare a focului. Aud vorbindu-se și de o conferință de pace, dar asta este preliminară. Deci trebuie să înțelegem o chestie. Nu se poate vorbi despre pace în timpul războiului. Deci încetarea războiului are o singură sursă care este Moscova. La o conferință de pace precum cea care a fost deja în Elveția nu fac decât să vorbească cum va fi după ce se va încheia războiul. Dar pentru ca războiul să se încheie, Rusia trebuie să părăsească toate teritoriile ocupate”, spune expertul.
El vorbește și despre o variantă de compromis, dar care a mai existat chiar în Peninsula Crimeea.
„Rusia trebuie să părăsească teritoriile ocupate, asta e clar Adică ăutem ajunge și la situația în care a fost Peninsula Crimeea înainte. La un moment dat era complementară din punct de vedere militar. În Crimeea erau fostele nave ale flotei sovietice, iar într-o zi ridicau pe catarg steagul Rusiei, iar în următoarea steagul Ucrainei. Există și un precedent în care nu era o problemă să există trupe rusești pe teritoriul Ucrainei. Problema este de recunoaștere a granițelor care sunt consfințite internațional. Asta e toată problema. Acesta este principiul de bază în arhitectura de securitate europeană, că nu se modifică granițele prin război, așa cum vor rușii. Deci e nesănătoasă ideea că dacă ajungem la pace să dăm Rusiei «ceva acolo», cum zic unii, adică niște teritorii, ca să nu mai atace. Pentru că ar fi un dezastru. Asta ar însemna prăbușirea întregii unui sistem de arhitectură securitate europeană. Adică tot ce s-a clădit, mă refer la pacea din Europa ultimilor 70 de ani. Nimic nu ar mai fi valabil, pentru că oricând cineva ar putea, asemenea lui Putin, să spună că vrea nu știu ce teritoriu”, susține expertul.
De altfel, spune el, nici măcar țări ca și China nu recunosc anexarea Crimeei și a teritoriilor luate cu forța de ruși.
„Primul principiu pe care l-au enunțat chinezii în propunerea lor privind soluționarea conflictului din Ucraina chiar asta a fost. Dom'le, se recunosc doar frontierele de dinainte. De-aia China n-a recunoscut nici Crimeea ca aparținând de Rusia. Și nu e un paradox. Chinezii știu că dacă le-ar da dreptate rușilor, întregul sistem de securitate, toate tratatele, toate aranjamentele de securitate, dispar”, adaugă Hari Bucur-Marcu.
Cum s-ar putea negocia, pe înțelesul oricui
Altfel, spune el, Rusia ar putea în orice clipă să preia inițiuativa și să arate că e de bună credință și chiar vrea soluționarea conflictului. Ceea ce nu e cazul. Hari Bucur-Marcu a explicat pe înțelesul oricui, simplificat, cum ar arăta tratativele ideale.
„Deci, războiul se poate termina. Să o spunem pe înțelesul oricui: Rusia poate să zică: «uite, mâine la ora 12:00 sau la ora 14:00, noi oprim acțiunile de luptă. Și, pe urmă, propunem să ne retragem pe aliniamente. Ucrainenii să se retragă 2 km, noi ne retragem 5. Ca să fie 7 km, să nu ne putem lovi unul pe altul cu armele care bat 7 km». Corect până aici? Și se retrag ambele armate pe aliniamente, după care încep discuțiile seioase. Nici măcar nu e nevoie de armistițiu ca să facă asta. Adică și de partea cealaltă să cade de acord. E suficient să zică agresorul: «Dom'le, eu am încetat războiul.» Și atunci ar trebui ca și ucrainenii să zică «Bun, ați încetat războiul, încetăm și noi acțiunile de luptă și trecem la negocieri să vedem cum ne separăm forțele, unde vă duceți voi, unde rămânem noi»”, continuă el.
Din acel moment, cele două părți ar putea stabili detaliile păcii. Și totul s-ar negocia, cu condiția ca ambele părți să dea dovadă de bună credință.
„Abia pe urmă încep discuțiile serioase, iar rușii pot să zică: «am început totul pentru că la Luhansk rușii din Ucraina nu aveau drepturi.»Și atunci, cele două părți să decidă: acum în condiții de pace Luhansk rămâne în compunerea Ucrainei, dar este regiune autonomă și fiecare om poate să se vorbească în ce limbă vrea el acolo, doar cu condiția ca regiunea să rămână în administrația Ucrainei. Și rușii să zică: «ok, în condițiile astea eu nu vreau să mai existe forțe militare ucrainene pe teritoriul întregii regiuni Donbass.» Da? Și asta e și ok, dar desigur numai cu condiția să nu mai fie nici forțe rusești pe tot teritoriul Dobnbassului și nici la 50, la 100 km. Și de acolo așa ar evolua firesc discuțiile de pace, negocierile. Așa s-ar ajunge și la garanții. Ce înseamnă asta? Înseamnă că noi punem observatori internaționali la granița între rușia și Ucraina. Și vedem acolo dacă cumva se apropie rușii la 50 de kilometri, observatorul internațional anunță public asta. Sau dacă ucrainerii încep să-și aducă forțe acolo când au promis că nu o fac, la fel”, mai spune Hari Bucur-Marcu.
Ucraina nu trebuie abandonată
Sceptică este și Iulia Joja, tânăra expertă care predă Securitate Europeană şi Studii Europene la nivel de licenţă la Universitatea George Washington şi, la nivel master, la Universitatea Georgetown - ambele din Washington.
Occidentul, spune ea, trebuie să ofere garanții serioase de securitate Ucrainei, înainte de orice. Iar acest lucru nu trebuie privit ca un favor ce i se face Kievului, ci ca pe o investiție în propria securitate. Problema cea mare este, adaugă experta, că Federația Rusă a dat dovadă de prea multe ori în istorie că nu respectă tratatele și înțelegerile pe care le semnează. Iar Ucraina nu trebuie sub nicio formă forțată să încheie pace în condiții defavorabile.
„Noi, ca mediatori, ar trebui să oferim garanții solide de securitate Ucrainei. Cumva e o situație pardoxală, să încheie pace cu cineva care nu-și respectă înțelegerile, o situație pe care vedem că se tot insistă din partea anumitor părți ale cancelariilor occidentale”, spune ea.
Există totuși speranță. Ucraina ar putea spera că I se va face dreptate pe modelul fostei Republici Federale Germania, care și-a recuperat după decenii teritoriile pierdute, atunci când fosta URSS i-a ocupat estul țării. Însă pentru ca acest lucru să se întâmple, e nevoie de mai multe argumente. În primul rând, Ucraina să fie acceptată în NATO, chiar dacă a pierdut o parte din teritoriile sale. Ulterior, după căderea lui Putin și când vremurile ar permite-o, Ucraina și-ar recupera teritoriile pierdute.
„Modelul este unul clasic pornind de la exemplul Germaniei, în timpul Războiului Rece, care niciodată nu a recunoscut pierderea teritoriilor ocupate de sovietici și care au înființat fosta RD Germană. Să ne amintim că Germania a fost împărțită în 4 – o parte SUA, una Marii Britanii, alta Franței și alta URSS, dar s-a integrat pe trei sferturi în NATO ca RF Germania. Ulterior, când timpurile au permis-o, și-a recuperat teritoriile”, mai spune Iulia Joja.
Se încarcă comentariile...
