Dosarul „Carpatica”. Ilie Carabulea şi Marian Mîrzac rămân în arest

Omul de afaceri Ilie Carabulea este acuzat, printre altele, de dare de mită Foto Adevarul

Omul de afaceri Ilie Carabulea şi fostul director general al Carpatica Asig Marian Mîrzac vor fi cercetaţi în continuare în arest după ce magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis luni cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de prelungire a măsurii arestului preventiv.

Decizia judecătorilor nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Omul de afaceri şi fostul director general al Carpatica Asig, Marian Mîrzac, au fost arestaţi preventiv, la sfârşitul lunii ianuarie. Prin aceeaşi hotărâre a instanţei, Radu Mustăţea a primit interdicţie de a părăsi ţara timp de 30 de zile.

Ilie Carabulea, proprietarul Atlassib S.R.L. şi S.C. Transcar S.R.L.,societăţi prin intermediul cărora deţine şi controlează în mod indirect societatea de asigurări Carpatica Asig S.A., este urmărit penal de DNA, fiind acuzat de cumpărare de influenţă, dare de mită, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, instigare la fals şi uz de fals.

De asemenea, anchetatorii au anunţat că în acest dosar s-a început urmărirea penală şi împotriva soţiei ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu. Elena Laura Chiţoiu, director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (A.S.F) este acuzată de abuz în serviciu după ce ar fi aranjat un interviu pentru ocuparea funcţiei de director general în cadrul unei societăţi de asigurări.

Totodată, Marian Mîrzac este urmărit penal pentru luare de mită, trafic de influenţă, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, abuz în serviciu şi instigare la abuz în serviciu.

În acelaşi dosar, Radu Mustăţea este urmărit penal pentru complicitate la dare de mită, complicitate la luare de mită complicitate la cumpărare de influenţă, complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, uz de fals.

Mai mult, Ovidiu Ioan Giurgea, funcţionar în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară, a fost pus sub învinuire, fiind acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Tot în acest caz, procurorii au dispus începerea urmăririi penale şi pe numele lui Daniel George Tudor, fost vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi fost preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,pentru acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Potrivit procurorilor, Marian Mîrzac împreună cu Ilie Carabulea, ar fi reuşit, în perioada mai – decembrie 2013, să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale făcute de Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F) asupra activităţii Carpatica Asig, astfel încât să nu reiasă deficienţe grave. 

„În acest scop, cei doi au recurs la stimularea financiară a mai multor funcţionari din cadrul A.S.F. Un alt obiectiv urmărit a fost acela de a menţine societatea, în mod fraudulos, pe o poziţie convenabilă în topul reclamaţiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 şi, implicit, creşterea artificială a gradului de încredere în raport cu potenţialii clienţi. În acest context, în cursul lunii iunie 2013, Marian Mîrzac a făcut demersuri pentru a o influenţa pe Laura Chiţoiu, director al Direcţiei Avizări din cadrul A.S.F., astfel încât o anumită persoană să ocupe funcţia de director al societăţii de asigurări, cu nerespectarea condiţiilor legale”, se arată într-un comunicat al DNA.

De asemenea, anchetatorii susţin că Ilie Carabulea l-a promovat şi susţinut financiar, în mod constant pe Marian Mîrzac, pentru a fi ales în conducerea A.S.F., iar din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii instituţiei, ocupată de acesta din 24 aprilie 2013, Mîrzac a făcut demersuri pentru a asigura protecţia societăţii de asigurări şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor.

Mai mult, Carabulea l-a desemnat ca intermediar în relaţia cu Marian Mîrzac, pe Radu Mustăţea care avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă.

Gruparea a fost sprijinită de Ovidiu Ioan Cezar Giurgea şi un alt funcţionar cu atribuţii de conducere şi execuţie în cadrul A.S.F.  

Concret, arată procurorii, în schimbul protecţiei oferite societăţii de asigurări, Mîrzac a primit, în luna mai 2013, un autoturism marca Audi A8 având valoarea de catalog de 81.370 euro sub ascunderea unei tranzacţii de vânzare-cumpărare între acesta şi societatea de asigurări, iar în luna august 2013, a primit suma de 8.937,5 euro (39.141 lei), sumă de bani justificată prin invocarea unor clauze contractuale inexistente, prin hotărâri ale Consiliului de Administraţie al societăţii de asigurări.

În schimbul acestora, Marian Mârzac, având calitate de membru al Consiliului de conducere al A.S.F. şi atribuţii în sensul supravegherii şi controlului legalităţii funcţionării societăţilor de asigurări, ar fi reuşit să influenţeze concluziile a două controale dispuse de autoritatea susmenţionată, să coopteze diverşi funcţionari cu funcţii de conducere şi execuţie din cadrul A.S.F. în grupul infracţional constituit şi să divulge informaţii care nu erau destinate publicităţii în scopul favorizării societăţii de asigurări.

Pe 1 august 2013,  Ovidiu Giurgea, funcţionar în cadrul A.S.F., la solicitarea lui Mîrzac, a furat un document transmis greşit către A.S.F. de o angajată a societăţii de asigurări, document care arăta încălcări grave ale normelor A.S.F. de către angajaţi ai societăţii. În acelaşi context, Giurgea a şters din registrul instituţiei numărul de înregistrare al documentului respectiv transmis prin fax şi l-a şters din memoria aparatului. Situaţia în care respectivul document ar fi fost adus la cunoştinţă conducerii A.S.F. ar fi impus declanşarea, în mod obligatoriu, a unui control activităţii societăţii de asigurări.

Anterior, în perioada martie - aprilie 2013, Daniel George Tudor, deţinând atribuţii de conducere la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, devenită ulterior A.S.F , a ignorat concluziile unui raport de control întocmit de către funcţionarii instituţiei care evidenţia lipsuri grave la societatea de asigurări, nereguli ce ar fi impus obligatoriu o majorare de capital de 15.000.000 euro şi suspendarea autorizării de funcţionare, până la remedierea deficienţelor.

Stiri pe aceeaşi temă:

UPDATE Trei membri ai reţelei Carabulea au fost reţinuţi de procurorii anticorupţie

Cine sunt „greii“ reţelei Carabulea, implicaţi în dosarul de corupţie deschis de DNA