Dezvăluiri din dosarul grupării Georgescu – Potra: Politicianul, strategul planului de acaparare a puterii. Mercenarul, pregătit ca de război| RECHIZITORIU
0Rechizitoriul întocmit de procurori în dosarul Georgescu–Potra arată ce roluri aveau politicianul și mercenarul în planul grupării care viza acțiuni violente pentru a deturna protestele și a crea haos după anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i-a trimis în judecată pe Călin Georgescu (63 de ani) și pe alți 21 de inculpați, în dosarul penal în care au fost acuzați de infracțiuni legate de comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Potrivit anchetatorilor, Georgescu ar fi participat la planificarea unor acțiuni violente ce vizau deturnarea protestelor din București, după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, și ar fi transmis public mesaje false și instigatoare.
„Călin Georgescu, fără antecedente penale, este cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, precum și pentru comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale)”, se arată în rechizitoriul dosarului instrumentat de procurorii Marius Iacob, șef al Serviciului de urmărire penală, și Gheorghe Cornescu, procuror în cadrul Serviciului de anchete speciale, ambii din cadrul Parchetului General.
Grupul paramilitar, motivat să acționeze violent de Călin Georgescu
În rechizitoriul dosarului penal, procurorii arată că, a doua zi după decizia Curții Constituționale a României din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale, Horațiu Potra s-a întâlnit la Ciolpani cu Călin Georgescu, candidat la alegerile invalidate.
„Au pus în discuție un plan conform căruia inculpatul Potra Horațiu, împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, urmau să desfășoare în data de 8 decembrie 2024, în municipiul București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a naturii pașnice a acțiunilor de protest, în manifestații caracterizate prin violență, strategia urmărind, prin contagiune emoțională și comportamentală, dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, se arată în dosar.
Călin Georgescu a fost acuzat că a contactat lideri radicali și a transmis mesaje false și îndemnuri publice, care au întărit hotărârea lui Horațiu Potra de a organiza proteste violente. Acesta a format un grup de 21 de persoane, majoritatea cu legături militare, care urma să plece la București cu șapte mașini pentru a genera proteste transformate în violențe.
În 7 decembrie 2024, grupul, coordonat de Horațiu Potra, s-a organizat logistic și a fost dotat cu arme albe, pistoale și materiale pirotehnice periculoase, urmând să se deplaseze spre București. Poliția a fost alertată printr-un apel la 112 și a instituit filtre, iar în noaptea de 7/8 decembrie, toate cele șapte mașini au fost oprite, iar în urma perchezițiilor au fost descoperite și armele asupra inculpaților.
„Toți cei 21 de membri ai grupului constituit au acționat în cunoștință de cauză în raport cu motivul deplasării pe raza municipiului București, respectiv în scopul anterior precizat, aderând la o formațiune organizată de tip paramilitar, controlată de inculpatul Potra Horațiu. Rezultă fără echivoc că aceștia au urmărit ca, prin acțiunile lor (...) să pună în pericol securitatea națională”, se arată în rechizitoriu.
Acuzațiile aduse lui Călin Georgescu
Potrivit anchetatorilor, în zilele de 7 și 12 decembrie 2024, Călin Georgescu a răspândit public informații false, susținând că România ar intra în războiul dintre Rusia și Ucraina pentru a împiedica instalarea președintelui SUA, Donald Trump.
„A lansat afirmații de natură a afecta încrederea populației în Ministerul Apărării Naționale și, în mod colateral, apte să inducă teama în rândul urmăritorilor din perspectiva posibilei implicări active a României în conflictul militar aflat în desfășurare”, arată procurorii.
De asemenea, în cadrul unei emisiuni TV, Georgescu a lansat mesaje alarmiste și îndemnuri la continuarea votului, deși alegerile fuseseră anulate, acțiuni considerate de procurori drept periculoase pentru securitatea națională.
„Prin prisma conținutului informațional, a contextului socio-politic în care acestea au fost diseminate și a intenției manifeste de a antrena o reacție colectivă amplă ca formă de presiune asupra mecanismelor constituționale, prin exploatarea nemulțumirii colective provocate în rândul unei societăți profund polarizate, ele au pus în pericol securitatea națională”, se arată în rechizitoriu.
Horațiu Potra, pregătit de război civil
Horațiu Potra este acuzat că între decembrie 2024 și februarie 2025, a deținut fără drept un arsenal impresionant: aruncătoare de grenade, puști, pistoale, mii de cartușe și zeci de grenade.
„În aceeași perioadă, fără a se cunoaște data exactă a procurării, a deținut, fără drept, materii explozive echivalente cu peste un kilogram de trotil, precum și materiale de inițiere: un fitil detonant, 4 corpuri cilindrice roșii Maxprime Booster, 40 de grenade cal. 40 mm, 19 grenade cal. 40 mm, 56 de grenade cal. 40x46 mm pentru lansator individual, o grenadă de mână cu corp negru, cvasi-sferoidal, și 36 de grenade de mână cu focoase aferente (10 negre, 11 verzi și 15 kaki), ascunse la aceeași locuință, fiind descoperite la percheziția domiciliară”, arată rechizitoriul.
Potra a transportat arme, muniții și articole pirotehnice cu mașina, fiind depistat de poliție în drum spre București. De asemenea, a creat și difuzat clipuri video prin care instiga publicul la proteste violente, folosind informații false și alarmiste, în contextul anulării alegerilor prezidențiale.
„Inculpatul Potra Horațiu a creat în 7 decembrie 2024, mai multe clipuri video difuzate ulterior pe platforme online. În acestea și-a exprimat nemulțumirea față de decizia CCR și, prin diseminarea unor informații false și alarmiste, precum pretinsa intenție a autorităților de implicare a României în război, a îndemnat publicul să participe la manifestații cu caracter violent”, se arată în rechizitoriu.
Relație specială între Georgescu și mercenarul Potra
Anchetatorii precizează în rechizitoriu că Horațiu Potra a avut o relație strânsă cu politicianul Călin Georgescu, oferindu-i sprijin financiar și logistic, inclusiv o limuzină de lux pentru campanie.
„Încă din 27 aprilie 2022, inculpatul Georgescu Călin i-a solicitat inculpatului Potra Horațiu să-l abordeze pe Frank Timiș, om de afaceri prosper care activează în domeniul exploatărilor miniere pe teritoriul Africii, în vederea susținerii financiare a campaniei sale electorale cu 20–35 milioane USD. Cu titlu de compensație pentru sprijinul acordat, inculpatul Potra Horațiu i-a garantat că, în ipoteza în care planul va fi unul de succes, inculpatul Georgescu Călin „va deschide toate minele din România, și în special cele de aur. Zice că are deja sprijinul americanilor care i-au făcut campanie lui Trump și al celor care au negociat ieșirea UK din UE”, după câștigarea alegerilor”, menționează rechizitoriul.
Potra este prezentat ca o figură controversată, cu trecut de mercenar în Legiunea Străină, implicat în conflicte internaționale și în diverse scandaluri interne, inclusiv într-un dosar de amenințare. A candidat politic în 2024 și apare asociat în imagini și călătorii cu Rusia, ceea ce amplifică suspiciunile asupra rolului său în planurile radicale, arătau procurorii.
Întâlnirea de taină de la Ciolpani
Întâlnirea de taină dintre cei doi, în 7 decembrie 2024, la centrul de echitație de la Ciolpani, a fost un moment-cheie de planificare pentru destabilizarea situației politice după anularea alegerilor prezidențiale, arată procurorii.
Potrivit anchetatorilor, în cadrul întâlnirii s-a discutat un plan de proteste violente ce urmau să aibă loc pe 8 decembrie la București, pentru a deturna manifestațiile pașnice, a exploata emoțiile colective și a încerca schimbarea ordinii constituționale.
Atmosfera a fost tensionată, Georgescu a condus discuțiile cu autoritate și a impus reguli stricte (tăcere în fața personalului, refuzul oricărei intervenții).
„Elementele de conspirație ale acestei întâlniri devin evidente prin comportamentul secret al participanților și prin natura subiectului discutat. În momentul în care gazda a intrat în încăpere, discuțiile au fost întrerupte brusc, ceea ce indică preocuparea de a ascunde conținutul conversației. Refuzul lui Georgescu Călin de a permite turnarea ceaiului sau intervenția gazdei în orice fel arată nu doar faptul că întâlnirea avea un caracter confidențial, iar orice prezență neautorizată putea fi considerată un risc, ci și caracterul apăsător al atmosferei și starea de surescitare vădită a inculpatului Georgescu Călin, al cărui singur scop, din perspectiva prezenței sale în acel loc, era agrearea direcțiilor de acțiune viitoare”, se arată în dosar.
Ulterior, acțiunile grupului au confirmat că reuniunea a fost un moment-cheie de planificare pentru destabilizarea situației politice după anularea alegerilor prezidențiale. Imediat după întâlnirea de la Ciolpani, Călin Georgescu l-a sunat pe Dan Ciprian Grăjdeanu, liderul organizației radical-naționaliste Frăția Ortodoxă, anunțând că a doua zi își va mobiliza susținătorii, încheind apelul cu mesajul „Viața sau Țara”.
Potrivit procurorilor, contextul în care a avut loc întâlnirea de taină, respectiv ziua următoare anulării alegerilor pentru Președinția României, precum și evenimentele care s-au succedat după aceasta, conduc în mod clar la concluzia că a fost pus în discuție un plan bine structurat, care a început să fie implementat imediat.
„Este cert faptul că inculpatul Georgescu Călin este strategul întregului mecanism care ar fi condus la alegerea sa în calitate de președinte al României, deziderat pe care și l-a imaginat a fi atins inclusiv prin folosirea violenței, exteriorizată prin persoane cu pregătire sau abilități de luptă și prin mijloace violente deosebite, precum arme de foc, articole pirotehnice și explozive. Întregul complex acțional a fost conceput de către inculpatul Georgescu Călin și urma să fie pus în practică de către Potra Horațiu și persoanele coagulate în jurul său”, mai arată rechizitoriul.
Membrii grupării, mesaje amenințătoare
Anchetatorii mai arată arată că discuțiile dintre membrii grupării Potra, considerată ca fiind subordonată lui Georgescu, vizau inclusiv apeluri la violență extremă, precum împușcarea judecătorilor CCR „ca pe Ceaușescu”, dar și planuri de revoltă, revoluție și atacuri împotriva partidelor politice.
„La data de 6 decembrie 2024, arată procurorii, Horațiu Potra a purtat o conversație, prin intermediul aplicației WhatsApp, cu B. B. despre anularea alegerilor și sprijinul acordat lui Georgescu Călin; în cadrul discuțiilor, B.B a făcut referiri la război civil și revoluție, manifestându-și intenția de a utiliza, la nevoie, inclusiv un pistol. Potra Horațiu i-a achiziționat acestuia un bilet de avion pe ruta Taipei–Otopeni pentru revenirea în țară”, arată
În memoria telefonului său au fost identificate șapte înregistrări proprii, efectuate la data de 7 decembrie 2024, în cadrul cărora făcea o serie de afirmații prin care instiga la revoltă.
„Nu vă lăsați duși de nas de ăia care zic să nu ieșiți cu parul, să nu faceți manifestații violente. Pe riscul meu personal, eu zic da — instigare la revoltă. Trebuie să ne luptăm, să iasă nu cu lozinci, ci cu parul. Ăștia de frică parului știu, așa trebuie ieșit… Vă arestez eu, o să fiți spânzurați!”, este unul dintre mesajele redate în dosar.
Se încarcă comentariile...
