DEZBATERE Patriotism cu forţa: imnul intonat obligatoriu în şcoli
0
Aproape un milion de copii ar putea fi obligaţi să cânte imnul României înaintea orelor, zilnic, dacă deputaţii aprobă o iniţiativă adoptată tacit de Senat. În caz contrar, şcolile vor fi sancţionate. Reprezentanţii societăţii civile consideră că acesta ar fi mai degrabă „patriotism învăţat cu forţa“.
O propunere legislativă iniţiată de 32 de senatori PSD, care a trecut marţi de Senat, fără vreo dezbatere, transformă intonarea imnului naţional într-un ritual obligatoriu, zilnic, înainte de ore.
Astfel, peste 930.000 de elevi din şcoala primară ar urma să cânte în fiecare dimineaţă varianta prescurtată, ce-i drept, a imnului, dacă proiectul de lege va trece şi de Camera Deputaţilor. Scopul, susţin iniţiatorii, majoritatea trecuţi de 50 de ani, este de a le dezvolta copiilor sentimentul de patriotism şi de identitate naţională.
De aceeaşi părere sunt şi veteranii din sistem, însă majoritatea profesorilor şi experţilor combat ideea de a transforma imnul într-un instrument de coerciţie: un „patriotism cu forţa“ riscă să ducă de fapt la erodarea sentimentului naţionalist.
Fostul preşedinte al Comisiei de Educaţie din Senat şi actualul europarlamentar Ecaterina Andronescu, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege, a explicat de ce a fost nevoie de această impunere. „Cred că 80% nu ştiu că Imnul Naţional se ascultă şi se cântă în poziţie de drepţi, nu stând pe scaun, ori lucrurile astea trebuie educate. În momentul de faţă, în cel mai fericit caz, imnul naţional se intonează la începutul anului şcolar“, susţine Andronescu.
Imn pe model american
Inspectoratele şcolare ar urma să verifice respectarea acestor prevederi şi să stabilească măsuri de sancţionare pentru conducerile şcolilor care ar încălca legea, fără a fi menţionate concret care sunt acestea. „Aceste sancţionări nu înseamnă amenzi, care nici nu sunt prevăzute în proiect, ci mai degrabă atenţionări“, a explicat Andronescu.
Inspectorii văd însă puţin mai nuanţat situaţia, respingând ideea de sancţiuni. „Este o măsură care s-a mai aplicat în trecut. Personal, eu consider că este necesar să se ştie imnul, prinde bine la vârsta lor şi le dezvoltă sentimentul de patriotism, însă nu cred că trebuie să se meargă până la sancţiuni, fiindcă nu rezolvă nimic“, a explicat inspectorul general Claudiu Cuibus de la Cluj.
Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hancescu, susţine iniţiativa invocând modelul american, unde imnul este sfânt. „Mi se pare corect ca elevii să ştie imnul naţional, la americani toată lumea ştie imnul, la noi cred că nici măcar 5% din populaţie nu-l ştie. Şi eu am învăţat imnul la şcoală, pe vremea aceea cântam „Trei culori cunosc pe lume“, îşi aminteşte Hancescu, fiind de părere că „este jenant să nu ştii imnul propriei ţări“.
O posibilă „erodare“ a patriotismului
Însă nu toţi profesorii consideră că obligativitatea intonării imnului la şcoală prin posibila impunere de sancţiuni este o idee bună. Spre exemplu, profesorul de Istorie Corneliu Riegler de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“ consideră că „este o propunere populistă făcută în scopuri electorale“.
„Dacă trece, va ajunge un subiect de ironii şi de scandal, ar incita spiritele în zonele din ţară unde şi aşa apele sunt cam tulburi când vine vorba de identitate naţională. Intonarea Imnului Naţional poate să le insufle copiilor un sentiment de patriotism, dar cred că ar fi mai mândri că sunt români dacă nivelul de trai ar fi mai ridicat, dacă ţara lor ar merge mai bine“, este de părere Riegler.
De altfel, şi o parte din colegii lui Andronescu din Comisia de Învăţământ resping propunerea privind imnul în şcoli, cum e Dumitru Oprea, dar mai ales cei care reprezintă etnicii maghiari. Marko Bela spune că acest lucru s-a mai încercat în trecut şi nu a avut efectul dorit. „Patriotismul se creează printr-un climat pozitiv, nu prin obligativitate şi sancţiuni. Nu cred că se va ajunge la un spirit mai patriotic, ci poate chiar la erodarea acestuia“, a spus acesta.
„Educaţie de Evul Mediu“
Mai radicali sunt reprezentanţii societăţii civile, care folosesc des expresia „cu forţa“. „Patriotism cu forţa sunt două lucruri care se bat cap în cap, patriotismul nu se învaţă cu forţa, se învaţă onest cu valori, e la fel ca predatul Religiei la şcoală. Este educaţie de Evul Mediu, nu de secolul XXI“, a spus Marian Staş, expert în educaţie şi blogger adevarul.ro.
„Învăţat astfel, devine o chestie de rutină, patriotism învăţat cu forţa, mai degrabă o reîntoarcere la perioada comunistă. Dacă e rutină, atunci nu mai este solemnitate“, este de părere şi sociologul Marian Preda. „Ar insufla un sentiment de patriotism, dar obligativitatea nu este un lucru bun. Imnul ar trebui studiat la ora de muzică“, spune consilierul şcolar Diana Ioaneş.
Proiectul de lege prevede şi amenzi
Pe lângă prevederile privind intonarea obligatorie a Imnului în şcoala primară, propunerea legislativă, care modifică vechea lege din 1994, vine şi cu alte schumbări precum obligativitatea arborării permanente a Drapelului pe edificii, în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, la punctele de trecere a frontierei sau pe nave.
Dacă prevederile acestea nu sunt respectate, prefectul şi Inspectoratul de Poliţie pot aplica sancţiuni de 30.000 – 100.000 de lei, prin structurile de specialitate desemnate, se arată în proiectul de lege adoptat tacit marţi de Senat.
Imnul patriei să se cânte şi drapelul să se fluture!”
”O altă propunere interesantă a politicienilor ocupă tot timpul „gânditorilor noştri“. Dacă pentru drapelul ţării sau însemnele naţionale, propunerile par decente, chiar dacă unui muritor român poate i-ar plăcea să aibă steagul Botswanei în curte, partea cu imnul naţional cântat la clasele primare, la începutul orelor de curs, mi-aminteşte exact de perioada comunistă.
Dacă va fi aprobată această propunere, va răsuna dintr-un capăt în celălalt al holului unei şcoli, nu numai în sala de clasă: imnul ţării. O obligaţie prin lege, nerespectarea ei fiind sancţionată mai mult decât ar fi sancţionat un transport ilegal de lemne de pe DN 2D.
La ora 8 dimineaţa, înaintea orei de citire sau de matematică, este numai potrivit să se cânte „Deşteptarea”.
Probabil că la clasele mici se mai poate reuşi cumva vreo impunere pe fondul naivităţii. Aşa cum nu ştiu elevii claselor primare prea bine diferenţa dintre o rugăciune spusă din credinţă sau din dorinţa să li se îndeplinească alte dorinţe, tot aşa veţi fi ţinuţi minte, dragi politicieni, când se vor face aceşti copii mai mari, ca pe nişte politicieni-clovni care s-au jucat decenii întregi de-a experimentul şi „rânjetul“ pe spinarea elevilor şi a profesorilor!
Vă vor ţine minte la fel cum ţin şi eu minte, când aproape moartă de foame, şi cu ochii semideschişi, eram obligată pe vremea comunismului să cânt un imn „din inimă partidului“ care DA!, mi-a dat o şansă la educaţie, dar m-a privat de libertatea de exprimare. Sistemul de educaţie are nevoie de reforme eficiente, şi nu de regulamente naţionaliste sau inconsecvenţe ale proiectelor temporale şi spaţiale.
Este în continuare subfinanţat, dar există cumva „curajul“ să se propună o lege cu sancţiune de la 30.000 la 100.000 lei. Îmi şi imaginez domnii inspectori umblând pe holuri, cu mâinile la spate, controlând dacă se aude imnul naţional cântat. Şi dacă cei mici sunt adormiţi, nu au voce şi sunt nemâncaţi pentru că trăiesc într-un cătun, cu sol nefertil şi capre sterpe, şi a căror şcoală nu are încă nici măcar curent electric, cine mai plăteşte amenda, dragi politicieni? Asociaţia de părinţi sau cei care au făcut averile pe spatele sărmanilor care merită să trăiască decent într-o Românie, cu drapel şi imn, dar demn?!”.
Pe aceaaşi temă:
Se încarcă comentariile...
