Marian Stas

Profesor

Şcoala necomunistă e din cu totul alt film decât şcoala comunistă. Valorile cultivate de fiecare sunt din lumi paralele, reciproc incompatibile. Libertatea de gândire şi acţiune, integritatea, încrederea, curajul de a opta şi a învăţa asumarea conştientă a opţiunilor n-au cum rezona cu frica, delaţiunea, obedienţa, meschinăria şi centralizarea dictatorială dementă. Competenţa şi caracterul n-au cum face casă bună cu incompetenţa şi impostura.

În 2006, Al Gore a publicat o carte care a redefinit percepţia colectivă privind pericolul catastrofal al încălzirii globale. „An Inconvenient Truth“ („Un adevăr incomod“) a devenit epitom pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume, fără ocoliş şi fără echivoc. La noi, discuţia despre planurile-cadru duce fix într-o ţintă falsă. Adevărul incomod la care mă refer vizează corecţiile legislative necesare pentru recadrarea conversaţiei curriculare.

De ani şi ani ne lamentăm, nătâng şi fatalist, “aşa nu mai ţine”. Tot de ani şi ani ne încăpăţânăm, tâmp, să punem pe piaţă soluţii legislative aiuritoare, care contrâng dement şi nu dau voie la aproape nimic firesc, normal, cu scaun la cap. Acum, funia e la par, înnodată fără noimă, iar timpul, brusc, nu mai are răbdare. Avem doar o ieşire la liman, una singură. Tăiem nodul gordian.

Vezi mai multe