Video Cum era fabricată vechimea în muncă pentru pensii. DIICOT a găsit 160 de ștampile la un fost angajat ITM

Procurorii DIICOT au descins miercuri, 15 iulie, la Casa de Pensii a Municipiului București, într-un dosar care vizează o presupusă fraudă estimată la aproximativ 7 milioane de lei. Anchetatorii verifică existența unei rețele care ar fi ajutat mai multe persoane să introducă în dosarele de pensionare perioade fictive de vechime în muncă, cu scopul obținerii unor drepturi de pensie mai mari.

Percheziții DIICOT la Casa de Pensii București Foto: arhivă, adevărul

UPDATE 160 de ștampile și sume mari de bani, descoperite la un fost angajat ITM

Un fost angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) se află în atenția procurorilor DIICOT în ancheta privind presupusa fraudare a sistemului public de pensii.

În urma perchezițiilor desfășurate la domiciliul acestuia, anchetatorii au ridicat aproximativ 160 de ștampile și mai multe sume de bani, despre care se presupune că au legătură cu activitatea infracțională investigată, relatează Antena 3 CNN.

Potrivit unor surse apropiate anchetei, ștampilele descoperite ar fi fost utilizate pentru întocmirea unor documente false care atestau, în mod fictiv, existența unor raporturi de muncă.  Respectivele înscrisuri ar fi fost ulterior folosite pentru completarea dosarelor de pensionare depuse la autorități.

Anchetatorii suspectează că adeverințe și alte documente oficiale erau ștampilate astfel încât să certifice în mod fals angajarea unor persoane la diverse societăți comerciale, asociații sau organizații nonprofit. Prin această metodă ar fi fost creată aparenta vechime în muncă necesară pentru obținerea pensiei.

Cum funcționa presupusa schemă

Conform DIICOT, gruparea ar fi fost constituită în București în anul 2018 și ar fi operat prin depunerea unor declarații fiscale D112 care atestau în mod fals existența unor raporturi de muncă și plata contribuțiilor sociale.

Datele astfel introduse în sistem erau ulterior folosite de casele de pensii pentru emiterea deciziilor de pensionare sau pentru recalcularea și majorarea unor pensii.

Pentru crearea perioadelor fictive de vechime în muncă, suspecții ar fi utilizat asociații nonprofit fără activitate, societăți comerciale-fantomă și chiar datele de identificare ale unor persoane vulnerabile.

Anchetatorii susțin că, pe numele beneficiarilor, erau întocmite documente din care rezulta în mod fals că aceștia au fost angajați și că pentru ei au fost achitate contribuțiile sociale obligatorii.

Angajat al Casei de Pensii și expert judiciar, printre persoanele vizate

Printre persoanele aflate în atenția anchetatorilor se numără un angajat al unei case de pensii și un expert judiciar specializat în legislația muncii.

Potrivit informațiilor din dosar, expertul judiciar Z.V., specializat în „Organizarea muncii, salarizare în domeniul legislației muncii”, ar fi avut un rol important în identificarea și îndrumarea persoanelor interesate să obțină drepturi sociale pe baza unor documente falsificate.

De asemenea, angajatul Casei de Pensii, identificat prin inițialele I.L., avea acces la bazele de date ale instituției și ar fi putut verifica dacă vechimea în muncă rezultată din declarațiile D112 apărea în sistemele ANAF, susțin procurorii.

Până la 50.000 de lei pentru o vechime fictivă

Anchetatorii au stabilit că persoanele interesate să obțină artificial stagii de cotizare ar fi plătit sume cuprinse între 15.000 și 50.000 de lei pentru aceste servicii.

Investigația este în desfășurare, iar procurorii încearcă să stabilească întreaga amploare a mecanismului prin care sute de persoane ar fi obținut drepturi de pensie pe baza unor documente și contribuții inexistente în realitate.

Știrea inițială

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București, au efectuat miercuri, 15 iulie 2026, 30 de percheziții într-un dosar care vizează o presupusă rețea specializată în obținerea frauduloasă a unor drepturi de pensie prin crearea unor perioade fictive de vechime în muncă.

Perchezițiile au fost efectuate în municipiul București și în județele Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați, la domiciliile unor persoane fizice, la sediile unor societăți comerciale și la sediul unei instituții publice.

În cauză sunt investigate infracțiuni de constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, precum și folosirea, direct sau indirect, a unor informații care nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la astfel de date.

Cum a funcționat schema de fraudare

Potrivit procurorilor, începând cu anul 2018, pe raza municipiului București s-ar fi constituit și ar fi activat un grup infracțional organizat specializat în comiterea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Anchetatorii susțin că membrii grupării ar fi introdus online în bazele de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală date informatice nereale, reprezentate de declarații fiscale D112 – declarația privind obligația de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate.

Aceste documente ar fi atestat în mod fictiv existența unor perioade de vechime în muncă pentru un număr considerabil de persoane, informațiile fiind ulterior utilizate de casele de pensii pentru emiterea deciziilor de pensionare sau pentru stabilirea și recalcularea cuantumului pensiei.

„Pentru atingerea scopului, membrii grupului infracțional au folosit asociații nonprofit fără activitate, societăți comerciale de tip fantomă și persoane vulnerabile ale căror date de identificare erau utilizate pentru a emite documente ce atestau, nereal, calitatea de angajat pentru persoanele interesate să obțină vechimea în muncă, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 15.000 și 50.000 lei”, a transmis DIICOT.

Peste 860 de persoane au  beneficiat de vechime fictivă

Potrivit anchetatorilor, prin această metodă ar fi fost creată o vechime nereală în muncă pentru peste 860 de persoane, pe parcursul a aproximativ cinci ani.

„Prin depunerea acestor declarații fiscale s-a urmărit crearea unui istoric scriptic în câmpul muncii pentru beneficiarii pensiilor, astfel încât aceștia să îndeplinească condiţiile de eligibilitate impuse de Casele de Pensii din punct de vedere al veniturilor realizate”, au precizat procurorii.

Anchetatorii susțin că, deși beneficiarii nu ar fi fost angajați în realitate la societățile comerciale sau asociațiile nonprofit folosite de grupare, aceștia ar fi dobândit fictiv și retroactiv această calitate.

„Deși beneficiarii pensiilor nu au fost niciodată angajați la societățile comerciale și la asociațiile nonprofit controlate de membrii grupului infracțional organizat, în urma depunerii declarațiilor, aceștia au dobândit în mod fictiv și retroactiv această calitate”, a transmis DIICOT.

Prejudiciu de aproximativ 7 milioane de lei

Datele anchetei arată că declarațiile fiscale false ar fi fost utilizate pentru majorarea cuantumului pensiei sau pentru emiterea deciziilor de pensionare în cazul a peste 170 de persoane.

„De asemenea, aceste declarații au fost utilizate la majorarea cuantumului pensiei sau pentru emiterea deciziei de pensionare la solicitarea a peste 170 de persoane, cauzând bugetelor Caselor de Pensii competente o pagubă în valoare totală de aproximativ 7.000.000 lei, calculată până la data de 31.12.2024, ce are caracter evolutiv, valoarea sa continuând să crească până în prezent”, au transmis anchetatorii.

Potrivit DIICOT, în urma acțiunilor grupării, casele de pensii ar fi fost induse în eroare și ar fi stabilit valori mai mari ale pensiilor plătite beneficiarilor.

În unele situații, susțin procurorii, ar fi fost acordate pensii unor persoane care, fără perioadele de vechime introduse în mod nereal, nu ar fi îndeplinit condițiile pentru obținerea acestui drept.

Anchetatorii susțin că nucleul grupării era format din șapte membri, dintre care doi ar fi fost funcționari publici.

„Nucleul grupării de criminalitate organizată, constituită pe principiul colaborativ, egalitarist, bazată pe interdependența pozitivă, fără lider sau o ierarhie, reunește 7 membri, doi dintre ei fiind funcționari publici”, a transmis DIICOT.

Alți 13 suspecți ar fi sprijinit activitatea grupării, prin identificarea unor societăți comerciale, a unor persoane ale căror date puteau fi folosite și prin intermedierea relației dintre beneficiari și membrii rețelei.

Potrivit procurorilor, membrii grupării ar fi identificat firme și asociații nonprofit ale căror situații contabile permiteau angajări fictive, iar ulterior ar fi introdus și validat în sistemele informatice ale instituțiilor publice date false privind calitatea de angajat și plata contribuțiilor sociale.

„Aceștia au introdus și validat în sistemele informatice ale instituțiilor publice date informatice care atestă calitatea de angajat și plata contribuțiilor sociale pentru persoanele interesate. Au completat și introdus în sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală declarațiile 112, cu datele persoanelor angajate în mod fictiv, iar ulterior au verificat vizibilitatea acestora în sistem”, au precizat anchetatorii.

Totodată, membrii nucleului ar fi stabilit modalitatea de plată a serviciilor oferite și ar fi colectat sumele de bani.

Palierele secundare ale grupării ar fi avut rolul de a identifica societăți și persoane, de a genera documente, de a colecta bani și de a oferi sprijin juridic persoanelor interesate să obțină vechime fictivă în muncă.

Audieri la sediul DIICOT

Persoanele vizate în dosar urmează să fie audiate la sediul DIICOT – Structura Centrală. După finalizarea audierilor, procurorii vor decide măsurile procesuale care se impun.

Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Galați, Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Ilfov, Teleorman, Giurgiu, Ialomița și Călărași, precum și al jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procesului penal.

Știrea inițială:

Din primele date ale anchetei reiese că documentele falsificate ar fi fost utilizate pentru a justifica perioade de vechime care nu ar fi existat în realitate.

Adeverințele ar fi ajuns în dosarele unor persoane care solicitau stabilirea sau recalcularea drepturilor de pensie. 

În schimbul unor sume importante de bani, viitorii pensionari declarau în fals că au lucrat mai mulți ani decât în realitate. 

În anchetă sunt vizate mai multe persoane, printre care un angajat, un expert judiciar, un contabil și reprezentanți ai unor societăți comerciale.

Prejudiciul estimat de anchetatori depășește 7 milioane de lei, potrivit surselor judiciare.