Declaraţiile-şoc ale lui Sebastian Lăzăroiu

Sebastian Lăzăroiu s-a remarcat în ultimii ani prin declaraţii de culoare pe teme diverse, de la legalizarea prostituţiei, la Războiul Stelelor, Albă ca Zăpada, Micky Mao sau "mecanismul de selecţie haotic" din partide.

„În anul 2019, în România vor fi mai mulţi bărbaţi la vârsta căsătoriei decât partenere disponibile. Un milion de tineri îşi vor căuta perechea, iar aproximativ 160.000 de bărbaţi vor rămâne necăsătoriţi.

În asemenea perioade de dezechilibru între numărul bărbaţilor şi cel al femeilor, cercetătorii arată că există riscul de avea revoluţii (chiar de catifea) sau creşteri ale agresivităţii (războaie)", scria Lăzăroiu într-un material publicat, anul acesta, de Ziua Îndrăgostiţilor, în revista Q Magazine. În aceeaşi revistă, Lăzăroiu susţinea că "prea multe mirese în 1989 l-au dat jos pe Ceauşescu". Acesta a arătat că, obsedat de creşterea rapidă a populaţiei, Ceauşescu a interzis avorturile, iar mijloacele contraceptive erau greu de găsit pe piaţă. "Nemaivorbind despre faptul că românii nu erau educaţi încă într-o cultură a contracepţiei.

Astfel, natalitatea a crescut brusc. Din cauza lipsei partenerilor, fetele lasă garda jos mai repede, iar băieţii încearcă să profite cât mai mult de acest trend libertin. Numai că, în 1989, frustrarea era de ambele părţi. Fetele nu îşi găseau parteneri, iar băieţii nu puteau profita de numărul mare de potenţiale partenere din cauza regimului extrem de restrictiv . Un asemenea potenţial de frustrare a contribuit, cu siguranţă, la revoltele de la sfârşitul lunii decembrie. Mai ales că Revoluţia din 1989 a fost una, în primul rând, a tinerilor ieşiţi în stradă. Aşadar, împiedicarea unei revoluţii sexuale a dus la o revoluţie politică. Nu vreau să spun că doar acest fenomen al aglomeraţiei de mirese a produs răsturnarea regimului din 1989, dar sigur a fost un factor favorizant. Pe lângă frustrările alimentare şi cele privind libertatea de exprimare, s-au adăugat frustrările unei revoluţii sexuale neîmplinite", a scris Lăzăroiu.

Sebastian Lăzăroiu s-a pronunţat cu acea ocazie şi asupra evoluţiei demografice în România şi asupra oportunităţii legalizării prostituţiei.
"Este clar că o parte dintre bărbaţii născuţi la sfârşitul anilor '80 în România nu îşi vor putea întemeia o familie. (...) În asemenea perioade ne putem aştepta la o înflorire a industriilor sexuale, în special a prostituţiei. De altfel, statul trebuie să ia în calcul legalizarea prostituţiei pentru a rezolva măcar o parte din problemă", a mai arătat Lăzăroiu.

Într-un alt editorial publicat la sfârşitul lui decembrie 2010 tot în Q Magazine, Lăzăroiu - pe atunci consilier prezidenţial - scria că partidele "vor fi foarte prudente să promită marea cu sarea" în 2012, an electoral în care conceptul-cheie va fi "Albă-ca-zăpada" - o schimbare fundamentală în ordinea socială şi instituţională.

"Albă-ca-Zăpada va fi conceptul-cheie al anului 2012. Unii îl înţeleg ca pe o nouă formaţiune politică, alţii ca pe un vechi partid, radical transformat. Eu l-aş înţelege mai degrabă ca pe o schimbare fundamentală în ordinea socială şi instituţională. Eşecul marilor agregate, fie că vorbim despre state, bănci sau corpo¬raţii, are consecinţe dramatice asupra democraţiei elective. Sobrietatea, cumpătarea şi competiţia onestă vor domina populismul, clientelismul leneş şi risipa veselă din administraţie. Societatea a intrat deja în alertă. Şi îşi va găsi propriile forme de veghe", susţinea Lăzăroiu.

În primăvară, Lăzăroiu a publicat un text pe site-ul ziare.com, notând: "Orchestra guvernării e o treabă complicată. Ţine de o anumită armonie, de acorduri fine care să nu-ţi zgârâie urechea, de triluri cristaline care să trezească admiraţia. Guvernarea are şi o latură artistică pentru ochii publicului. Uneori, parcă şi sunetele se aud altfel doar când ştii că sunt emise de un Stradivarius «gâdilat» de Menuhin. Mai greşeşte şi maestrul, dar lui i se iartă mai uşor. Pe când lăutarul, oricât de înzestrat nativ ar fi, când ia o măsură greşită sau un ton mai jos, îndată e huiduit şi zvârlit de pe scenă. «V-am zis noi că e urechist. V-am zis că nu ştie cu vioară. La ţambal cu el!»".