Dărâmarea gardului din jurul Parlamentului permite construcţia unui traseu: Casa Poporului - Centrul Istoric

Cum ar arăta Bucureştiul dacă proiectul propus de Roberta Anastase în aprilie 2010, de a dărâma gardul din jurul Parlamentului, s-ar pune în aplicare, iar marele simbol al ceauşismului, blamat de unii, iubit de alţii, ar interacţiona cu oraşul şi implicit, cu publicul? Un traseu de 15 minute care să lege Casa Poporului de Centrul Istoric al Bucureştiului pare utopic, dar o echipă de arhitecţi, care a gândit deja planul, este preg

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a propus un proiect care înseamnă dărâmarea zidului ce îngărdeşte Casa Poporului şi o rupe pur şi simplu de restul oraşului. Anastase susţine că oamenii trebuie să aibă acces la clădirea Legislativului, după modelul celorlalte Parlamente din Europa care nu sunt înconjurate de garduri. Mircea Geoană a susţinut proiectul, în timp ce Adrian Năstase a transformat ideea într-o gâlceavă politică fără finalizare.

VEZI AICI GALERIE FOTO CU CLĂDIRILE PARLAMENTELOR DIN EUROPA

Dincolo de orgoliile din politică, dărâmarea gardului ar avea un efect psihologic pozitiv asupra oamenilor, care s-ar putea bucura de spaţiul verde din jurul Casei Poporului şi de o apropiere, cel puţin fizică, mai mare faţă de demnitarii din Parlament.

Casa Poporului văzută din satelit 

Anastase declara că acest gard reprezintă "simbolul legăturii rupte între parlamentari şi cei aleşi", fiind "cu siguranţă un pas înainte înţelegând că în primul rând trebuie să dai jos nişte bariere, fie ele cu o existenţă fizică, fie pur şi simplu în relaţia pe care noi o avem cu cei care până la urmă ne dau votul lor. Şi această barieră, zidul Parlamentului, reprezintă un simbol al unei legături rupte între noi şi cei aleşi".

Arhitectul şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, este de părere că "proiectul este foarte bun. Roberta Anastase a preluat nişte idei ale unor ONG-uri, în orice caz, în general, tendinţa este ca parcurile să fie accesibile", a declarat el pentru adevarul.ro.

Arhitectul Pătraşcu explică cele două tipuri de parcuri care există în Vest: "Există în vest două feluri de parcuri, parcurile libere şi parcurile controlate, acestea din urmă sunt îngrădite, dar au acces liber până la o anumită oră. S-ar putea şi varianta asta aplica, la ora 21, 22 sau 23 să se închide parcul dacă se vrea un control, dar în mod normal este cu acces liber."

Parlament Germania

Parcul din jurul Casei Poporului ar putea să fie liber pentru publicul său, pentru bucureşteni şi pentru turişti. "Nu este normal ca o instituţie publică care este de cel mai înalt rang să fie o cazemată greu de cucerit", consideră Gh. Pătraşcu. Într-adevăr, gardul are un rol de siguranţă, dar potrivit arhitectului-şef al Capitalei, s-ar putea găsi şi alte metode de a păzi Parlamentul, în timp ce SPP-ul s-ar putea muta în altă zonă. 

"Pentru oraş ar fi bine, spaţiul să fie public, ar fi mai accesibil şi pentru Muzeul de artă contemporană. Şi din punct de vedere psihologic este o chestie bună, nu pui cetăţeanul să stea la poartă. La Berlin, se vizitează Reichstag-ul cu program în permanenţă", spune Gh. Pătraşcu.

Este clar că din punct de vedere arhitectural, pentru oraş, dărâmarea parcului ar fi o decizie bună, dar totodată "un subiect care ar merge foarte bine pentru o accesare de fonduri europene", consideră Gh. Pătraşcu.  "Roberta Anastase a cerut un certificat de urbanism pentru o deschidere pe Bulevardul Fântânii, în partea din faţă a Casei, dar nu s-a mai întâmplat nimic. Trebuie un plan de reamenajare a parcului pentru a corespunde noilor configuraţii", povesteşte Pătraşcu.

Traseu de vis în Bucureşti: Casa Poporului- MNAC - Centrul Istoric

Arhitectul-şef al Bucureştiului îşi aminteşte că în anul 2000 Ordinul Arhitecţilor a propus un concurs pentru această zonă, dar nu s-a făcut nimic de zece ani. Cu toate acestea, planurile a doi arhitecţi, care au venit cu idei pe această temă, ar avea mari şanse de a fi puse în aplicare în viitorul apropiat, dacă proiectul lui Anastase va trece în Parlament.

Unul dintre aceşti arhitecţi este Teodor Frolu de la Asocţia Spaţii Urbane Bucureşti, cel care visează că Bucureştiul va aparţine, într-o bună zi, bucureştenilor. De 3-4 ani Teodor Frolu se luptă pentru a pune în aplicare ideea din proiectul TUB -  Transcentral Urban Bucureşti care include o integrare a simbolului istoric românesc-Casa Poporului în oraşul viu, Bucureşti.

Referitor la dărâmarea gardului din jurul Casei Poporului, Frolu spune că sunt două teme mari legate de acest spaţiu: terenul din jurul Case şi Casa propriu-zisă. "Este important ca ambele elemente să fie reconectate la oraş, să devină valorificate mai mult in interes public".

"Ideea de a dărâma zidul e o idee bună, pentru că tot acel spaţiu dintre gard si cladire este doar un spatiu de protecţie, de-a lui Ceauşescu. Tot acest teren din jur este un spaţiu rezidual ce cheltuieşte banii comunităţii, dar fără sa aducă nici o valoare pentru oraş. Nu e suficient doar să-l transformi intr-o grădină frumoasă, trebuie să devină un spaţiu viu si util."

 Atât Teodor Frolu, cât şi Gheorghe Pătraşcu consideră că deschidere spaţiului trebuie integrată, conectată cu oraşul, astfel încât să devină parte din oraş.

Parlament Ungaria

Visul arhitectului Frolu este descris în conceptul TUB: "Transcentral Urban Bucureşti încearcă să conecteze - MNAC şi Centrul internaţional de conferinţe- făcând mai uşor accesibil din zona centrală supra aglomerată, cele mai importante funcţiuni publice aflate în Casa Poporului în acest moment, fără a intra într-un conflict cu zona 'aşa zis oficială'. Legatura s-ar face prin Parcul Izvor , făcând legătura pietonală cu Monumentul Holocaustului, refacându-se un pod care exista pe vremuri - Mihai Vodă", povesteşte el. 

Propunerea lui Teodor Frolu pentru a lega Centrul Istoric al Bucureştiului de simbolul său, Casa Poporului, este una aproape utopică, dar arhitectul are încredere că proiectul va reuşi într-o bună zi.

"Ar însemna o conexiune între Casa Poporului - MNAC şi Centrul Istoric, acolo la Holocaust,  folosind întreaga stradă Lipscani ( ce începe din dreptul Monumentului Holocausului- puţină lume ştie acest lucru) este realizabilă cu o investiţie relativ mică comparativ cu lucrări similare de infrastructură rutieră. Când am avea o conexiune de genul acesta, pe care o poţi parcurge în 15 minute pe jos sau în 5 minute cu bicicleta, atunci întreaga zonă începe să fie vizitabilă şi devine o atracţie", descrie el traseul de vis al centrului Capitalei.

Acest proiect ar fi un plus atât pentru turişti, cât şi pentru bucureşteni, care ajung destul de greu la MNAC, ocolind foarte mult. Bucureştenilor ar trebui să le fie uşor să consume oraşul şi ceea ce le oferă el, este de părere Frolu. El ştie că nu este deajuns doar dărâmarea gardului şi construcţia unei grădini, ci integrarea acesteia într-un peisaj complet. Proiectul ar putea reface un traseu care se chema Strada Uranus şi lega Piaţa de Flori Coşbuc cu Podul Mihai Vodă. " Încercam să refacem un traseu istoric extrem de important din punct de vedere funcțional care există şi care a fost distrus prin demolarea unui cartier întreg pentru a face loc unui maidan împrejmuit cu gard", spune el.

Parlament Bulgaria

Casa Poporului să fie a poporului

Al doilea mare subiect care ţine de dărâmarea gardului din jurul Parlamentului este chiar Casa Poporului. Idei au fost multe pentru "transformarea" Casei, fie în mall, în casino sau în vreun alt biz center, dar "trecând peste partea uşor anecdotică", spune Teodor Frolu, "această clădire, prin dimensiunile ei, este o gaură care suge foarte mulţi bani şi produce puţini. Transformarea ei într-o clădire care să se autosusţină este un obiectiv pe care ar trebui să-l aibă Bucureştiul şi România în general".

Chiar dacă este condamnată de unii sau iubită de alţii, Casa Poporului reprezintă un simbol, iar odată cu recuperarea acestui spaţiu public din jur, ar trebui demarat şi un proces.

Frolu este conştient că soluţia cu privire la integrarea în oraş a Casei Poporului nu poate veni de la două-trei persoane, este o problemă complicată care implică emoţie, politică, istorie şi probleme tehnice şi constructive. Tocmai de aceea, el propune lansarea unei competiţii deschise, internaţionale, fiind convins că tema de a transforma un simbol al trecutului într-un simbol care vorbeşte despre România viitorului poate să fie extrem de interesantă şi ofertantă pentru grupuri şi companii inovative. 

Conform spuselor lui, clădirea trebuie să devină sustenabilă, să aducă venituri, o parte din ea trebuie să rămână totodată alocată Parlamentului şi Senatului. Frolu urmăreşte un proiect integrat prin care să ajungă la armonia funcţiunilor din Casa Poporului şi la o infrastructură customizată şi eficientă. 

„Dupa 20 de ani de democrație, faptul că mulți parlamentari se simt bine și în siguranță  în reședința construită de Ceaușescu, după mine, spune ceva despre felul în care aceștia se raportează la cetățeni. Dar faptul că, dintre ei, unii au înțeles că dărâmarea zidului este o deschidere și un gest de normalitate cred că este o șansa de a obține sprijinul și recunoaștere publică pentru acest demers", consideră arhitectul.  

Parlament Moldova

Cheltuielile pentru dărâmarea zidului suportate de fondurile europene

Impactul dărâmării zidului depăşeşte discuţia despre cheltuirea unor bani. Roberta Anastase spunea în aprilie 2010 că "în momentul în care vom vedea costurile tehnice. Discutăm despre soluţiile de finanţare".

Arhitectul Teodor Frolu îi susţine opinia arhitectului-şef al Capitalei şi menţionează că banii pentru dărâmarea zidului ar proveni din fonduri europene. 

"Fondurile europene acoperă inclusiv dărâmarea zidului din jurul Casei Poporului, pe lângă realizarea întregului proiect.Unul dintre obiectivele principale în cheltuirea eficientă a banilor europeni este recuperare spațiile publice nefolosite în oraș. Acest zid este un element toxic la nivelul structurii urbane din acea zonă."

Strategia propusă de echipa lui Frolu este construită pe nişte principii extrem de corecte urbane şi ar aduce un beneficiu foarte important oraşului: "am putea beneficia de finanțare pentru realizarea acestui spațiu public, refacerea acestei esplanade de artă contemporană din față muzeului, refacerea parcului și conectarea lui cu parcul Izvor astfel încât să fie un singur mare spațiu verde", spune Frolu.  

Cum se poate aplica acest plan?

Terenul din jurul Casei Poporului este proprietate privată a statului român şi este printr-o lege atribuit Parlamentului. Arhitectul Teodor Frolu este de părere că Parlamentul trebuie să se implice în acest proiect şi sa dovedeasca ca este un parlament al anului 2010, preocupat de viitor.

"Parlamentul ar trebui să ducă la bun sfârşit iniţiativă de a reda acesta curte , că spațiu public,  locuitorilor "cetăţii". Să fie preocupat de impactul economic şi cultural al unei astfel de decizii dar mai ales să conştientizeze impactul pozitiv  internațional de care se va bucură mediatizarea şi promovarea internaţională a unui astfel de demers. Este un proiect din care România poate câştiga foarte mult doar făcând ce trebuie să facă un stat modern european pentru cetăţenii lor."

"Dreptul de proprietate rămâne al Camerei Deputaților, dar administrarea se poate da pe 10-20 de ani Primăriei pentru zonele de spații publice și de infrastructura ce fac conexiunea cu orașul.Nu este nevoie de întreg spațiul curții în cazul în care sunt zone din teren ce doresc să rămână în adminstrarea exclusivă a Parlamentului. Fără introducerea într-un proiect integrat, riscă să rămână un fel de grădiniţă mai mare în jurul unei căsoaie, în care avem voie să ne "JUCĂM"din când în când, fără o schimbare majoră a felului în care Casa interacţionează cu Oraşul", a încheiat arhitectul Frolu.