Exclusiv Cum poate România să se apere de dronele rusești. „Nu trebuie să așteptăm zidul de apărare al UE”

România trebuie să acționeze acum pentru a crea o arhitectură de securitate care să ne protejeze de incidentele din ce în ce mai dese și obraznice provocate de ruși, spune analistul de securitate Cătălin Done. Aceasta a explicat pas cu pas ce presupune o asemenea structură.

Dronele rusești au devenit un pericol din ce în ce mai mare pentru România. FOTO: Shutterstock

Pătrunderea dronelor rusești în spațiul aerian al României pare a deveni un incident aproape cotidian.

După ce luni, o navă turcească cu 4.000 de tone de GPL a luat foc în urma unui atac rusesc cu dronă, în apropierea județului Tulcea, o dronă a pătruns în noaptea de marți spre miercuri aproximativ 8 kilometri în spațiul aerian național, determinând ridicarea de la sol a patru aeronave de luptă și emiterea a două mesaje Ro-Alert în județele Tulcea și Galați, a anunțat Ministerul Apărării Naționale.

Potrivit MApN, două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, aflate la Baza 57 Mihail Kogălniceanu în serviciul de „Poliție aeriană întărită”, au decolat în noaptea de 18 spre 19 noiembrie, la ora 00:25, pentru a monitoriza situația aeriană de la granița cu Ucraina, „ca urmare a unor atacuri aeriene rusești în proximitatea frontierei fluviale cu România”.

Cu câteva minute înainte, la ora 00:20, autoritățile au transmis un mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Tulcea, după ce radarele au detectat „semnalul unei drone care a pătruns aproximativ 8 km în spațiul aerian național, dinspre Vâlcov către Periprava și Chilia Veche, unde a dispărut de pe radar”.

Drona a reapărut pe radare în mod intermitent timp de aproximativ 12 minute, pe o traiectorie ce indica deplasarea „dinspre Colibași (Republica Moldova) către Foltești (jud. Galați) și ulterior în zona localității Oancea (Republica Moldova)”. În acest context, a fost transmis un al doilea mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Galați, la ora 00:59.

Pentru întărirea misiunii, „încă două aeronave, F-16 ale Forțelor Aeriene Române, au fost ridicate de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii”, precizează MApN.

Aeronavele Eurofighter au revenit la Baza 57 Mihail Kogălniceanu la ora 01:50, iar cele două F-16 au aterizat la Câmpia Turzii în jurul orei 02:30.

Ministerul Apărării anunță că „nu au fost raportate cazuri de impact cu solul al vreunui vehicul aerian”, însă echipe de specialiști rămân în teren, „pregătite să înceapă căutările”.

„România nu trebuie să aștepte zidul de drone al UE”

Ce poate face România pentru a gestiona eficient aceste încălcări ale spațiului aerian românesc de către dronele rusești? Așteptăm „zidul de drone” propus de Comisia Europeană sau începem pregătirile? Care sunt primii pași concreți pe care putem să-i facem în acest sens? Cum putem să ne pregătim infrastructura pentru o intervenție rapidă a trupelor aliate din NATO, în contextul planului Comisiei Europene de a oferi operaţiunilor de transport militar acces prioritar la reţelele de transport, infrastructură şi servicii conexe în întreaga Uniunea Europeană în timpul unei crize, care ar permite excepţii de la regulile privind programul de lucru al şoferilor, de la cerinţele naţionale de notificare şi de la reglementările privind mediul sau zgomotul? Acestea sunt întrebările pe care i le-am pus analistului de securitate Cătălin Done, vicepreședinte al ESGA România (Experts for Security and Global Affairs Association – Asociația Experților în Securitate și Afaceri Globale).

„În mod clar, România nu trebuie să aștepte ”zidul de drone” al UE. Argumentul principal: inițiativa europeană de creare a unui „drone wall” / European Drone Defence Initiative a fost lansată recent ca prioritate în pachetul de pregătire defensivă 2030, dar există dispute privind costul, fezabilitatea şi cine o controlează; în practică, proiecte combinate la scară continentală durează ani, întâmpină opoziții politice şi diferențe de abordare între statele din centru/vest şi țările de pe flanc. Concluzia practică: România trebuie să acţioneze acum la nivel naţional şi regional, pentru a-şi asigura capabilităţi utile imediat, interoperabile cu NATO şi cu iniţiativele UE — nu să aştepte ca proiectul european să se finalizeze”, a precizat Done.

Cinci pași pe care România poate să-i facă rapid

Specialistul crede că trebuie să creăm o capacitate practică, scalabilă şi interoperabilă, care să detecteze, identifice, neutralizeze şi — dacă e nevoie — să permită reacţie transfrontalieră rapidă.

Ce înseamnă asta? Done a explicat, pe scurt, cei cinci pași pe care România în poate face în acest asens:

- Layered detection — instalare rapidă de senzori multi-spectru la noduri critice (radare AI-capabile pentru UAS, RF sensors pentru detecția link-urilor, electro-optice/pan-tilt pentru identificare vizuală). Prioritate: porturi, baze navale/militare, aeroporturi, centrale energetice).

- Echipe C-UAS mobile dotate cu kituri de detecție + soft-kill (jammere controlate), net-catchers, drone de escortă/recunoaștere și SOP pentru coordonare civil-militară.

- Audit de vulnerabilitate pentru porturi (Tulcea, Constanța), centre energetice, noduri feroviare; instalare de perimetre de detecție UAS şi proceduri de izolare/evacuare.

- Achiziţii clasice accelerate + lease/loan de la parteneri (ex.: sisteme mobile SUA/ISRAEL/COREEA DE SUS) pentru a obţine capabilităţi în 6–12 luni.

- Share-feed între România, NATO, EU, Ucraina despre TTP-uri (tactics, techniques, procedures) folosite de actorii care operează drone.

Arhitectura de apărare care poate proteja România acum

„Pornind de la acest context, direcția strategică pe care trebuie să o urmărim este crearea de Defence Clusters – grupuri de cooperare regională și inter-regională care reunesc state, capabilități, industrii de apărare și infrastructură critică în jurul unor priorități comune. Această abordare permite dezvoltarea imediată de capacități, într-un cadru flexibil, dar interoperabil cu NATO și compatibil cu inițiativele europene”, explică expertul.

Primul cluster natural este, conform lui Done, cel al Mării Negre, alături de Bulgaria, Georgia și, în mod inevitabil, Ucraina. Aici, România poate juca rolul de stat-pivot în sistemele de supraveghere costieră, apărare anti-dronă, protecție a porturilor și mobilitate navală.

Al doilea cluster este cel dunărean și balcanic, care ar include Grecia, Bulgaria, Serbia, Albania și alte state interesate. „Aici vorbim despre coridoare terestre și feroviare, logistică militară rapidă și protejarea infrastructurilor critice – cu accent pe apărarea anti-dronă de-a lungul rutelor de transport”, arată el.

Al treilea cluster este cel al Flancului Estic extins, cu Polonia, statele baltice și Finlanda. „Este un spațiu în care capacitățile de avertizare timpurie, sistemele radar avansate și integrarea datelor devin elemente cheie. România poate facilita conectarea dintre nord și sud pe un coridor strategic Helsinki – Thessaloniki, transformându-se într-o verigă esențială pentru mobilitatea militară a întregului flanc”, arată analistul.

Al patrulea cluster este tehnologic și industrial, realizat în cooperare cu Statele Unite, Japonia, Coreea de Sud, Israel, precum și cu state partenere din Balcani și Orientul Mijlociu. Acesta este elementul care poate furniza României acces la tehnologii de vârf.

„Această arhitectură modulară, scalabilă și conectată la aliați ne oferă ceea ce niciun proiect pan-european nu poate garanta pe termen scurt: capacitatea de a proteja România acum, cu soluții testate, interoperabile și gata de integrare”, a concluzionat Done.