Exclusiv Cum ar arăta UE ideală pentru România: Expert de la Bruxelles: „Niciun partid sau guvern, oricât de eurosceptic ar fi, nu vrea asta”
0Profesor de științe politice și cercetător la Université Libre de Bruxelles, Ramona Coman explică, pentru „Adevărul”, ce fel de Uniune Europeană ar avantaja în realitate România.
Alegerile parlamentare de duminică, 1 decembrie, dar și turul 2 al prezidențialelor vor arăta în ce direcție se va îndreapta România, dar mai cu seamă ce fel de politică va avea țara noastră cel puțin în următorii 5 ani, inclusiv în raport cu Uniunea Europeană. În condițiile în care în turul 2 se înfruntă doi candidați lipsiți de orice fel de cunoștințe în domeniul relațiilor internaționale, dintre care, mai grav, unul cu simpatii pro-Rusia, întrebarea devine apăsătoare. Nu este însă singura.
În ultimii ani, dincolo de conflictul dintre așa-numiții suveraniști și cei care visează ca Uniunea Europeană să devină o confederație largă de state, o temă importantă de discuție ar fi care formă de organizare a Bruxellesului ar avantaja România.
Un posibil răspuns va veni chiar de la Bruxelles, din capitala Uniunii Europene, de la Ramona Coman. Profesor de științe politice și cercetător la Université Libre de Bruxelles, dar și membru al corpului academic al Centre d'Etude de la Vie Politique, tot în capitala Belgiei, Ramona Coman este expert chiar în conflicte de suveranitate din Uniunea Europeană și reforma insitiuțiilor europene.
„Uniunea Europeană s-a dezvoltat combinând două mari viziuni”
În opinia sa, Uniunea Europeană s-a dezvoltat cel mai bine chiar combinând cele două viziune existențiale. În continuare, statele membre ar avea de profitat dacă s-ar merge pe aceeași viziune, ceea ce nu înseamnă că nu este nevoie și de unele reforme.
„Uniunea Europeană s-a dezvoltat combinând aceste două mari viziuni: interguvernamentală (prin care guvernele în Consiliul European sau Consiliul, după caz, decid prin unanimitate) și supranațional sau un proces de federalizare (prin care nu numai statele în Consiliu și Consiliul European decid, ci și celelalte instituții care reprezintă interesele Uniunii Europene sau ale cetățenilor cum sunt Comisia și Parlamentul, prin majoritate calificată)”, spune profesoara.
În ce privește România, depinde foarte mult și de viitoarea politică externă care se va avea în vedere. Un suveranism absolut ar duce la colpasul Uniunii Europene, ceea ce nu ar fi sub nicio formă favorabil României. Interesant este că, mai spune ea, inclusiv suveraniștii susțin unele politici ce funcționează pe un model supranațional, uneori chiar fără să realizeze.
„Ce variantă este mai bună pentru România depinde de ce interese vitale dorește România să apere și să își poată opune veto-ul. Suveranism pe toata linia duce la sfârșitul Uniunii Europene. Nu e pe agendă. Niciun partid sau guvern, oricât de eurosceptic ar fi, nu își dorește așa ceva, cu excepția celor care se gândesc că țara lor ar trebui să părăsească Uniunea Europeană, dar care sunt foarte puține și marginale. Toate guvernele, oricât de critice sunt cu privire la Uniunea Europeană, au nevoie de piața și de toate politicile care o susțin, mai ales de politicile de coeziune. Aceste politici funcționează pe un model supranațional care este susținut inclusiv de suveraniști”, adaugă Ramona Coman.
Marea teamă a suveraniștilor e nejustificată
Profesoara atrage însă atenția că nici transformarea Uniunii Europene într-un mare stat federal nu este avută în vedere. Asta înseamnă că mare temere a suveraniștilor, care susțin că Uniunea Europeană se va transforma într-un mare stat federal, în care țările membre nu vor mai avea absolut deloc suveranitate, este nefondată.
„Nici un federalism pur nu este la ordinea zilei pe nicio agendă politică. Combinarea acestor două modele (n.r. - suveranism și federalism) rămâne formula de interes și cea mai realistă în contextul actual, nu numai pentru România ci și pentru alte state membre ale Uniunii Europene. Acest „federalism interguvernamental” sau un „federalism al statelor” (ceea ce pare o contradicție în termeni), dar care aduce împreuna cele două viziuni – suveranism/federalism - din care rezultă că Europa nu este construită numai de state, ci și de cetățenii săi, cărora federalismul le dă o voce clară”, explică Ramona Coman.
Statele membre au acceptat să cedeze din propria suveranitate
În prezent, toate statele care compun Uniunea Europeană au acceptat să-și limiteze suveranitatea, fără ca acest lucru să le fie impus sau fără ca o agendă secretă să urmărească în mod special acest lucru.
„Privind suveranitatea, statele membre și-au limitat drepturile suverane, în domenii limitate, așa cum a subliniat Curtea de justiție a UE (și nu ieri, ci în 1964), prin crearea unei Comunități (adică UE de azi) cu durată nelimitată, având instituții proprii, personalitate proprie, capacitate juridică proprie și capacitate de reprezentare pe plan internațional și, mai ales, competențe reale care decurg dintr-o limitare a suveranității sau dintr-un transfer de competențe de la state către Comunitate. Este o decizie a statelor. Iar acest transfer de suveranitate s-a făcut prin modificarea tratatelor, pe baza preferințelor statelor, care – după caz – și-au consultat parlamentele și cetățenii prin referendum, ca o formă de dublă legitimitate”, punctează Ramona Coman.
Pe de altă parte, subliniază experta, modul în care s-a dezvoltat este similar unui proces de federalizare.
„Nu este o federație cu numele, însă modul în care s-a dezvoltat este similar unui proces de federalizare. Nu este o federație perfectă sau completă, dar prezintă caracteristicile unei federații prin modul în care se iau decizii sau modul în care anumite competențe au fost transferate la nivel supranațional. Se spunea în trecut că Uniunea Europeană este o «federație de state membre», expresie popularizată de politologul francez Jean-Louis Quermonne și folosită și de Jacques Delors, fost președinte al Comisie timp de 10 ani. Formula este încă potrivită pentru că așa cum explicăm procesul în sine este similar federalizării, dar statele membre continuă să joace un rol fundamental în Consiliu și în Consiliul European, din ce în ce mai prezent în procesul decizional.”
Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu va fi, cel puțin în viitorul apropiat o confederație sau un stat de sine stător, consideră Ramona Coman. În schimb, Uniunea Europeană este și ea pefectibilă, iar nevoia unor reforme este evidentă, mai ales în contextul în care partidele populiste câștigă tot mai mult teren pe continent.
Cine este Ramona Coman
Cercetător și profesor de științe politice la Université Libre de Bruxelles. Proiectul ei actual este axat pe „Conflicte de suveranitate într-o Uniune Europeană în criză”, un proiect de cercetare în colaborare între Universitatea Cambridge și Université Libre de Bruxelles. Ramona Coman este și autoarea volumului „Guvernare și politică în Uniunea Europeană post-criză”, apărut în 2020 chiar sub egida Universității Cambridge.
Se încarcă comentariile...
