Interviu Dragoș Pîslaru, despre noua lege a salarizării: „Niciun venit salarial nu scade”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat miercuri, 27 mai, la „Interviurile Adevărul”, într-o discuție moderată de Irina Petraru, că noua lege a salarizării nu va duce la scăderea veniturilor salariale, chiar dacă o parte dintre sporuri vor fi eliminate sau reduse. 

În exclusivitate pentru Adevărul, ministrul a anunțat și că va merge la Bruxelles pentru a negocia cu Comisia Europeană modificarea jalonului din PNRR privind legea salarizării unitare, astfel încât majorările pentru demnitari să fie eșalonate.

În cadrul interviului, Dragoș Pîslaru a vorbit și despre noul sistem de „primă de performanță”, tensiunile cu sindicatele, riscul pierderii a 770 de milioane de euro din PNRR, precum și despre posibilitatea ca unele venituri salariale obținute prin decizii judecătorești să rămână temporar înghețate.

Adevărul: Nu avem Prim-Ministru, nu avem Guvern, dar avem un scandal cât casa, mai nou, legat de noua lege a salarizării. A ieșit un scandal uriaș în urma anunțului făcut de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Domnul Pîslaru era ministru al Fondurilor Europene, s-a ocupat de PNRR. Acum, însă, i-a aterizat în mână și proiectul legat de legea pensiilor, care este asumată de toate partidele care au făcut parte din guvern până în momentul acesta. 

Dragoș Pîslaru: Este vorba de legea salarizării unitare, nu a pensiilor. Legea salarizării unitare și, într-adevăr, în acest moment, nu că n-aveam suficient de multe lucruri de făcut sau nu că n-aș fi avut niște rezultate absolut excelente pe zona de fonduri europene sau că n-ar fi fost acum nevoie să ne concentrăm pe finalizarea PNRR, dar se pare că nu a existat nimeni altcineva care vrea să scoată acest proiect cu privire la salarizarea unitară.

Proiect care reprezintă o reformă asumată de România din 2021, la care s-a tot lucrat ani de zile și nimeni n-a avut curajul să scoată această reformă în spațiu public.

Voiam să vă întreb chiar apropo de pensii. De asta aveam în minte ideea asta. De ce nu se indexează pensiile prin această nouă lege?

Legea nu este o lege de creștere salarială. Este o lege de echitate și predictibilitate. Ca să explic ce înseamnă asta: nu este ca și cum am găsit disponibil 8 miliarde, care este anvelopa financiară maximă reflectată, de altfel, în acordul politic al partidelor și cumva o condiție pentru acceptarea reformei de către Comisie încă de la început, să te încadrezi în perspectiva fiscal-bugetară pe termen mediu și în deficitul pe 2027. Și ideea nu este că ai 8 miliarde în plus. Ideea este că România, de când a promis că adoptă această lege de salarizare unitară din 2017, legea 153, nu a respectat aproape nimic din implementarea sa.

O dată, nu a respectat caracterul unitar. Au fost 41 de modificări ale acestei legi, inclusiv decrete, decizii, decrete. Deci tot ce se poate face s-o fărâmițezi.

În al doilea rând, un lucru foarte important, atunci când s-a adoptat acea lege, s-a adoptat pe un buget care nu era disponibil dacă voiai să rămâi în deficitul bugetar. Deci să ne înțelegem foarte clar acea lege 153 – o dată că s-a implementat prost și în al doilea rând că nu s-a implementat complet, pentru că niciodată nu s-au găsit resursele să o implementezi.

De ce vă spun aceste lucruri? Pentru că istoria contează. În 2016 am stat 8 luni de zile să lucrez la principiile unei legi de salarizare, deci cunosc subiectul pe toate părțile și eram cu proiectul gata, dar în Parlament, într-o noapte, ca să spunem așa, s-a decis o suplimentare a bugetului și niște modificări de ultimă oră. Și acum tragem consecințele acelor luni.

Deci un pic, dacă vreți, de ziua cârtiței pentru mine, că iată, după ce în 2016 am avut ca mandat pregătirea unei legi de salarizare, iar politic, pe ultima sută de metri, s-au decis în Parlament să adopte un alt proiect, plecând de la ce lucrasem eu 8 luni de zile, dar adăugând un buget inexistent care a condus la faptul că nu s-a mai aplicat nimic unitar și nu s-a mai aplicat până la capăt lege. Și acum trebuie să reparăm, 10 ani mai târziu, această legislație. România în 2021 deja avea inechități salariale, avea o problemă majoră legată de raportarea diverselor familii ocupaționale, sectoare între ele. Și, bineînțeles, lucrurile acestea afectează performanța administrației și, în general, sentimentul de inechitate între oamenii care lucrează. Și, acum ce facem este … ne uităm că 2022 nu s-a făcut nimic, 2023 nimic, 2024 nimic, 2025 nimic. Și acum, iată, mai avem la dispoziție sub 100 de zile să promulgăm un proiect, care e o reformă esențială din PNRR cu o penalizare potențială de 770 de milioane de euro.

Mi-a venit servit acest lucru pentru că nimeni altcineva ca politician n-a vrut să-și asume această reformă, punerea în spațiu public și dezbaterea de rigoare.

La ce vă referiți când folosiți acest termen „servită”? Pentru că domnul Manole a fost ministrul înaintea dumneavoastră, de la PSD. Dumneavoastră sunteți acum ministrul interimar al Muncii, pentru că cei de la PSD s-au retras de la guvernare, iar guvernul din care și noastră făceați parte a picat în urma moțiunii de cenzură. Deci, practic, nu dumneavoastră ar trebui să ne prezentați acest proiect, ci domnul Manole.

Prima constatare: domnul Manole, este important de spus, a reluat analiza pe acest proiect în decembrie 2025. Deci, cel puțin și-a asumat că repune pe masă o analiză și un draft, un ceva. Și asta este partea bună. Partea mai puțin bună este că, fiind conștienți de importanța finalizării acestor reforme, cei din PSD cumva au ales totuși să torpileze guvernul, în condițiile în care devenea foarte clar că niște reforme esențiale aflate în portofoliile coordonate de dumnealor, vor fi afectate.

Credeți că anume au prezentat această ieșire de la guvernare pentru a nu-și asuma acest proiect?

Nu, nu am spus asta și având în vedere că oricum salut acordul politic pe care îl avem acum, pentru a putea într-adevăr să dăm o șansă proiectului, în niciun caz scopul meu nu este acum să mă lansez în atacuri politice. Deci, n-am sugerat partea de premeditare. Eu doar constat faptul că de-abia se apucase domnul ministru Manole să lucreze din nou la proiect după ce fusese băgat în sertar în câteva rânduri și tocmai ce începeam să avem, că știți că s-a scurs pe surse, la un moment dat un draft, începeam să avem ceva ... de discutat, un proiect pe care să discutăm, când s-a întâmplat acest lucru.

Consecința este că m-am dus la Ministerul Muncii pentru că aveam experiența legată de salarizare și de portofoliul muncii în general și am făcut un lucru foarte important. Și am spus: nu voi scoate proiectul pe care l-am pregătit fără să ne înțelegem foarte clar cât ne permitem și asta e pentru toți românii important pentru că spuneați ...de unde avem 8 miliarde? Ei, acei 8 miliarde sunt esențiali pentru a putea corecta aceste inechități pe care le avem pe masă și faptul că grilele nu mai sunt conectate unele cu celelalte.

Și, este crucial să înțelegem că am spus am nevoie să știu cât ne permitem și nu ne putem lansa cu un proiect de tipul salarizare - fără să avem un acord politic prealabil. De ce? Pentru că am avut lecția din 2016 când am lucrat 8 luni de zile pe conținut cu peste 153 de ore de consultări cu sindicatele, cu toată lumea  ... ca, apoi, politic peste noapte să se decidă altceva cu privire la acel proiect. Și atunci era foarte important să setăm un cadru corect care ne face acum pentru prima oară din 2021 să avem pe masă un proiect cu privire la legea salarizării.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, la „Interviurile Adevărul”

Dar cred că e necesar să spunem totuși cine este autorul. Dumneavoastră când ați mers la conferința de presă, cu scandal, ați prezentat acel proiect. Autorul acelui proiect cine este? Ministerul condus de domnul Manole sau dumneavoastră ați făcut proiectul după ce a plecat domnul Manole?

Nici, nici. Adică, în sensul că nu domnul Manole sau domnul Pîslaru, adică eu, suntem autorii. Ci echipa tehnică din Minister împreună cu echipa Băncii Mondiale care a oferit asistență tehnică ...sunt cei care au conturat principiile acestui proiect. Deci este foarte important să înțelegem că exercițiul de pregătire a unei legi cu privire la salarizare este un exercițiu foarte minuțios și foarte mult legat de analize tehnice. Tot acest exercițiu se bazează pe o evaluare începută în 2022 cu privire la funcțiile din sistemul public și la echivalarea în aceste funcții ca să se lege cumva între ele pe o grilă unitară pe tot ce înseamnă oameni din sectorul public.

Prin urmare să spui că e proiectul lui X sau lui Y ca ministru nu este neapărat...

Dar este girat de amândoi.

Este un proiect care ar fi fost girat de domnul Manole dacă dumnealui l-ar fi prezentat oficial vreodată. Dar eu nu neg că aveam un lucru care se întâmplase în Minister.

Deci am și spus ... domnul Manole care are meritul că în decembrie măcar s-a reapucat de proiect. Ca să fie foarte clar.

Deci cumva proiectul pe care l-ați prezentat dumneavoastră este cel la care a lucrat domnul Manole cu colegii din minister.

Este o mică combinație. De ce? Pentru că există niște lucruri care s-au întâmplat în weekend-ul dinainte ca să plece domnul Manole pe care eu am preferat să mă duc înapoi la varianta tehnică ... nu la lucrurile pe care le-au adăugat dumnealor pe ultima sută de metri în acel weekend.

Ce era adăugat?

Reintroducerea sporurilor de doctorat, de exemplu.

... dumneavoastră l-ați scos.

Deci el era scos venit de la tehnic că nu se justifică. În weekendul respectiv a reapărut.

Eu am preferat să mă reîntorc la versiunea pe care o recomandase Direcția de Salarizare și cu Banca Mondială, care nu îl avea cu justificările de rigoare. Deci acestea sunt tipuri de lucruri unde am preferat să mă duc la o versiune tehnică decât să iau ultimele adăugiri care erau trecute peste weekend.

Ne mai puteți da câteva exemple?

Sunt mai multe exemple, dar având vedere că avem un acord politic în acest moment și că lucrurile se pot interpreta ...că acuz sau că sugerez, m-aș menține la ce am prezentat.

Încă o dată, proiectul prezentat este un proiect lucrat tehnic de Minister cu echipa Băncii Mondiale și care cred că are puține interferențe politice, ca să fiu foarte clar. De aici cumva și acest lucru e important, de înțeles în spațiu public, că discutăm de un demers care a fost ferit de intervenții, ridică-i salariul lui X sau lui Y pentru că știu eu...familia ocupațională respectivă e mai apropiată politic de... sau că soția unui politician este în funcția respectivă. Nu au existat astfel de interferențe sau ingerințe. Asta este ceva ce vreau să spun românilor să înțeleagă, că e un proiect lucrat tehnic, un proiect lucrat succesiv în mai multe reprize începând cu 2022 și care stă pe un fundament, totuși, care e corect profesional. Adică ideea de a simplifica sistemul de salarizare care ajunsese să fie marcată de un sport național de sporuri, fiecare își punea sporuri pentru ca să mai compenseze puțin ceva dintr-o bază salarială inadecvată. Deci nu spun că nu sunt justificate sau că nu erau justificate, dar se ajunsese să ai mai mult sporuri decât salariul de bază.

Al doilea lucru elementar era chiar reducerea numărului de sporuri. Deci pe de o parte simplificarea modalității de calcul, iei coeficientul, îl înmulțești cu o valoare de referință, îți dă salariul tău de bază. Ideea e ...am redus numărul de sporuri semnificativ cu 57%, deci de la 151 de sporuri am tăiat 87 dintre ele.

Un alt lucru super important care a fost și pilonul acordului politic este că avem o lege de salarizare unitară, deci nu ai legi speciale pentru familia ocupațională X sau Y și nici nu ai regimuri speciale obținute prin instanță pentru anumite categorii. De aia cumva ... ce face proiectul acesta? Leagă din nou toate grilele. De unde, evident, unele grile care se urcaseră artificial prin decizii de instanțe sau pe alte lucruri trebuie să rămână înghețate o perioadă, alte grile care rămăseseră uitate în timp, cum ar fi asistenții sociali, cercetătorii științifici sau alte categorii din, de exemplu, cultură, educație, au fost în momentul de față ridicate ca să asigurăm acel nivel minim de existență.

Ce sporuri dispar și cum va funcționa noua „primă de performanță”

Deci ca să lămurim, dumneavoastră sunteți cel care a decis ca sporul de doctorat să fie scos, pentru că e necesar să lămurim acest lucru. A fost o întreagă discuție pe tema asta. Domnul Manole voia să renunțe la această decizie, iar dumneavoastră ați adăugat-o în proiect.

Ca să fie foarte clar, interpretarea corectă este: eu sunt cel care am decis ca proiectul care să fie scos public, să fie proiectul bazat pe analiza tehnică a Ministerului și a Băncii Mondiale care nu conținea acest spor. Adică, acest spor fusese între sporurile care erau recomandate cu o argumentație foarte clară să fie eliminată. Deci, dacă vreți, nu este că eu l-am scos, eu am fost cel care a decis ca legea să fie prezentată în varianta tehnică, profesionistă, care este rezultatul muncii tehnice și nu cu vreo interferență politică.

Pentru că și faptul că dispare gradația de merit este un alt subiect de care sunt nemulțumiți cei din educație... tot dumneavoastră ați modificat sau era deja modificat acest lucru în proiect, de pe vremea domnului Manole?

Nu o să luăm acum spor cu spor dintre cele 87, ce s-a scos și dacă...

Nu, dar vreau să lămuresc aici, pentru că dumneavoastră păreți țapul ispășitor și aș vrea să lămurim acum lucrurile.

Vreau să fie foarte clar. Proiectul și-a asumat modificarea radicală a structurii de spor.

Gradația de merit a fost scoasă prin analiza tehnică. Nu pot eu să spun că am scos-o, pentru că n-ar fi corect. A fost decizia echipei tehnice.

Restul proiectului este un proiect care rezultă din analiza tehnică. Și ce cred eu că trebuie subliniat nu este ideea că se scoate gradația de merit, ci se înlocuiește bonificarea performanței. În loc să ai în fiecare familie ocupațională cât o tipologie...Într-o parte era o primă D, în altă parte era gradație de merit, în altă parte erau anumite bonificații. Și atunci se introduce un sistem de primă de performanță care este unitară. Se aplică peste tot în același fel.

Ideea este că anul viitor, chiar ideea e ca să putem aplica repede, este să pilotăm această primă de performanță, că până se creează normele și toate cele, să le pilotăm plecând de la sectorul de educație. Deci, practic, ceea ce o să discutăm mâine, joi, cu familia ocupațională educație, este că înlocuim gradația de merit cu această primă de performanță.

Ei spun că vor fi mai puțini bani.

Eu nu sunt convins de acest lucru, pentru că noi am analizat bugetele care sunt disponibile. Pentru familia ocupațională educație, avem un buget de 1,9 miliarde de lei din cei 8. Și este, dacă vreți, cea mai mare alocare pentru o familie ocupațională. Bun, dacă e sănătatea cu tot, cu asistență socială, e un pic mai mult.

Dar, altfel, educația are cea mai mare alocare, 1,9 miliarde de lei pentru stabilirea și rezolvarea acestor inechități. Deci, nu văd de ce există acest semn de întrebare că ar fi mai puțină lume avantajată de prima de performanță decât de gradația de merit. Procedura este un pic diferită.

Dar, tocmai asta este ideea, să putem, într-adevăr, avea o procedură care este aplicabilă tuturor familiilor ocupaționale, plecând de la niște criterii de performanță definite, într-adevăr, sectorial, dar cu o procedură unitară. Asta era, de fapt, gândirea.

L-am auzit azi pe domnul Nistor vorbind de faptul că dispare sporul de doctorat, dar am lămurit, dispare cel pentru dirigenție și scade sporul pentru mediul rural, ceea ce e o chestiune îngrijorătoare. Nu vor mai fi motivați profesorii și așa puțini să meargă să predea la țară.

Vă pot spune, neajungând să avem consultările cu educație, vă pot spune, după ce am finalizat consultările cu familia ocupațională de sănătate, că scopul consultărilor este exact îmbunătățirea proiectului de legi. Am anunțat asta deja în prima zi, marți, când ne-am întâlnit cu structura confederațiilor și am stabilit un pic principiile de lucru, procedura de comunicare, de rezolvare și am fost foarte explicit și cred că există un acord din acest punct de vedere și le mulțumesc sindicatelor pentru deschidere.

Menirea consultărilor este să corectăm lucrurile care trebuie corectate. Deci, cumva, argumentația cu privire la zona rurală e o argumentație puternică și suntem deschiși să ne uităm să vedem cum putem, într-adevăr, asigura o motivare corespunzătoare pentru mediul rural.

Deci, se mai poate negocia. Tot ce ați prezentat dumneavoastră este reversibil.

Nu se numesc informări, se numesc consultări, dar noi suntem ținuți de niște principii generale care înseamnă: nu o să pot să depășesc 8 miliarde, nu o să pot să nu o implementez unitar, nu o să pot să nu respect ierarhizarea și modul în care sunt legate familiile ocupaționale, deci nu pot ridica o familie ocupațională fără să afecteze echilibrele respective. Nu o să pot să cresc numărul de sporuri.

Deci, reintroducerea sporurilor este exclusă. Nu o să pot să depășesc 20% din valoarea pe care noi o avem pe spor, pe familie ocupațională. Adică, sunt niște principii și niște reguli pe care le-am pregătit și înăuntru acestor reguli, pe specificități, cum găsim în sănătate, cum găsim în educație, cum găsim în cultură, evident că suntem mai mult decât deschiși să preluăm aceste recomandări și îmbunătățiri.

Cu cei din sănătate ce-ați discutat?

Au fost niște discuții pe care eu aș putea să le descriu drept fiind foarte bune, constructive. Evident că domniile lor au observat că există niște elemente care ar deregla niște lucruri în sistemul de sănătate. Discuțiile au fost centrate cel puțin pe două lucruri unde am stabilit un mod de lucru în continuare.

Unul este legat de sporuri și de aplicabilitatea sporurilor pe diversele specialități medicale. E vorba mai ales atunci când definești condiții deosebit de periculoase care au o variație de sporuri de pe la 15 la 50% să ne asigurăm că avem într-adevăr o definire corectă la fiecare dintre specializările medicale... care este gradul de periculozitate.

Și asta este ceva ce, cu siguranță, ne poate ajuta mai degrabă Ministerul Sănătății și sindicatele și am agreat ca procedură să definim criteriile în lege, deci în legislația primară și apoi să există o hotărâre de guvern în care dumnealor să aibă această flexibilitate de a-și putea defini conform intereselor legitime pe care le are această profesie diversele tipuri de încadrări. Acesta este un lucru esențial și celălalt lucru esențial pe care l-am agreat este să ne uităm încă o dată pe zona de gărzi și mai ales gărzi-ture și lucruri care țin de vineri, sâmbătă, duminică, sărbători legale pentru că avem în acest moment o corectare a unei inechități și unei probleme majore. Gărzile, în acest moment, sunt încă raportate la o valoare din 2018 la o sumă modică - 112 lei sau cât erau - și cumva acum noi încercăm să facem dreptate și să le legăm de salariile oamenilor, de salariile de bază, deci să nu rămână la o valoare cumva definită în 2018 care de la an la an este prorogată prin ordonanțe trenuleț și prin alte lucruri.

Deci pur și simplu facem ordine și limpezim această modalitate prin care gărzile se plătesc și căutăm să fie remunerate cu responsabilitate. Unele salarii vor scădea în sănătate. De exemplu cei din ATI. Cum ați discutat cu cei de la Sanitas? Ați ajuns la o concluzie?

Cred că până nu clarificăm ce înseamnă zona de sporuri și ce înseamnă zona de gărzi și cum se aplică lucrurile... Deci ce am discutat noi astăzi, nu putem trage vreo concluzie legată de faptul că vor scădea salariile uneia sau alteia dintre categorii. După cum știți, per total 44% din personal nu va avea creșteri.

Deci fie va rămâne pe loc, fie va avea potențial acea prevedere de protejare a venitului salarial, deci să rămână o perioadă de timp, pentru că ar fi din grilă și cu sporuri ... ar ieși o sumă să spunem în plată mai mică teoretic decât ar fi.

Deci vor fi scăderi.

Scăderi nu sunt, pentru că toate sumele sunt protejate în plată. Deci nu voi avea nicio persoană care pe fluturaș să aibă o sumă mai mică decât încasează în decembrie 2026.

Dar sporul va fi mai mic sau va dispărea?

Nu. În plată, deci ce primești în mână, nu ai cum să primești mai puțin în mână decât primeai în luna pe care o luăm ca indicator și anume decembrie 2026.

Deci nimeni nu va putea pierde bani din ce primește ca venit salarial. Asta este protecție.

Da, dar până în decembrie 2026 pot să intervină niște schimbări ...

Legea se aplică pe 1 ianuarie 2027. Ce încerc să vă spun este că nimeni nu va avea pierdere la venitul net din aplicarea acestei legi. Ăsta e principiul de protecție salarială pe care l-am pus pe masa.

Ei spun că, de fapt, sunt niște calcule prin care ar fi o scădere.

Teoretic, dacă s-ar aplica noua grilă și noua reglementare, teoretic ar putea să piardă. Dar ai un principiu de protecție salarială care spune: nimeni care din calcul ar avea ceva de pierdut, nu pierde.

Pentru că vor fi niște sume compensatorii care limitează, practic, care îți păstrează suma pe care o vei primi în plată.

Acele sume compensatorii se dau pe termen lung ...  deci intră în salariu sau sunt niște sume pe care le vor primi temporar?

Sunt sume pe care le primesc cel puțin 5 ani de zile până când, și asta este...

Ca să compenseze acea scădere din spor.

Care să compenseze perioada până când ... prin creșterea valorii de referință, că ăsta e elementul, iarăși un element central din noua legislație. Până acum lumea se întreba: „dar mie când îmi crește salariul?” sau „cum evoluează salariul meu?”. Și, în acest moment, noi introducem o valoare de referință de 4100 lei, care poate să crească din două modalități: o dată creșterea economică și creșterea PIB și cealaltă creșterea productivității.

Deci liberarea de masă salarială prin productivitate, reducere de personal și lucruri de genul acesta. Și asta înseamnă că o dată ce valoare aceasta de referință crește și avem această prognoză să crească la 4700 de lei pe cât avem spațiu fiscal și evoluție economică agreată de Comisia Europeană. Asta înseamnă că 90 și ceva la sută din toate salariile vor fi prinse din urmă și atunci nu mai e nevoie de formula compensată.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, la „Interviurile Adevărul”

Deci nu ar fi, în unele cazuri, o înghețare pentru 5 ani a salariului acestuia?

Dacă ne referim doar la, am zis, 90 și ... dacă ne referim la niște salarii care sunt excepțional obținute în instanță, știu eu, în zona de magistrat sau de alte zone de tipul acesta, există posibilitatea pentru un număr extrem de restrâns de cazuri să rămână în continuare acele înghețări 5 ani de zile. Pentru majoritatea situațiilor odată cu creșterea valorii de referință acele sume în plată vor fi ... nu vor mai exista nevoie de compensare pentru că prin modalitatea foarte simplă de înmulțit coeficientul cu valoarea de referință în creștere vei depăși, practic, nivelul pe care îl aveai înainte.

Dumneavoastră spuneți că nu vor fi niște salarii înghețate. Vor crește, dimpotrivă. Nu vor scădea.

Absolut. Să fiu explicit, niciun venit salarial nu scade. Calculul potențial poate să-ți arate o scădere, dar protecția veniturilor este dată prin lege, deci noi practic garantăm că nu primești mai puțin decât aveai.

Numărul 2 este foarte important de înțeles că prin creșterea predictibilă a valorii de referință știi și cu cât îți va crește salariul tău. Deci dacă economia crește cu 3%, 4% și valoarea de referință crește cu 2-3%, cât stabilim că din creșterea PIB se poate ajusta și valoarea de referință, asta înseamnă foarte simplu că vei ști cu cât îți vei crește salariul tău de bază.

Acea sumă compensatorie cu ce titlu se va da? Ca bonus? Și de unde? Care este sursa?

Aceeași. Noi avem nivelul salariului în plată și în anvelopa de 8 miliarde este inclusă practic această parte legată de compensație. Adică nu există ... că n-am luat-o în calcul și trebuie să vină din altă parte. E inclusă din cele 8 miliarde.

Știți care e problema de percepție, cel puțin, domnule ministru? Pe lângă povestea cu magistrații și cu demnitarii, vom vorbi imediat și despre acele categorii. Până acum ni s-a spus, domnule, trebuie să strângem cureaua, o ducem foarte prost, nu avem bani. Și acum aflăm că, de fapt, avem bani. Și acele 8 miliarde de unde vin?

Îmi pare rău că nu vă pot arăta un grafic. Graficul ne arată că acele 8 miliarde sunt prognozate în condițiile în care ponderea în produsul intern brut al salariilor din sectorul public scade. Deci, practic, noi discutăm de o scădere a ponderii salariilor în PIB. Și, avem în fiecare an o limitare cu privire la câte sume sunt disponibile pentru acest lucru.

Adică, cumva, am văzut chiar astăzi la un parlamentar un narativ, că după ce de-abia am strâns cureaua sau, în fine, am redus deficitul, va fi o nouă creștere de cheltuială publică. Ori, ce vreau să dau asigurării românilor este faptul că acei 8 miliarde sunt calculați special ca să putem să ne păstrăm ajustarea care înseamnă că ne limităm la cei 174 miliarde de lei, care înseamnă o scădere proporțională în PIB a cheltuielilor salariale. Asta este ceea ce mi se pare foarte important.

Deci, banii ăștia, 8 miliarde de lei, de unde vin, concret?

Vin din prognoza pe care o avem de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2027.

Păi și suntem siguri de această creștere?

Suntem siguri că, după ajustarea pe care o avem, România știți că prognoza pe anul acesta este de 0,1, ceva de genul acesta deci, practic, este o încetinire dar ne arată că ... Și avem acum rezultatele pe 4 luni care ne arată că suntem pe direcția cea bună. Pentru anul 2027 este o prognoză validată cu Comisia Europeană cu privire la creșterea economică, care ne creează acest spațiu menținând două chestiuni. Unu, că cheltuielile salariale raportate la PIB sunt în acea traiectorie pe care o avem care este cumva, dacă vreți, paralelă cu reducerea deficitului bugetar și că în același timp putem folosi cei 8 miliarde pentru o legislație unitară astfel încât să nu ajungem la litigii sau alte lucruri. Știți deja că suma pe care o avem de plătit în urma litigiilor este de peste șapte miliarde de lei cu perspective dacă nu intervii cu salarizarea să se ajungă la peste 10-11 miliarde de lei.

Păi, tocmai, înțeleg că sunt restanțe pentru magistrați, că tot pomeneam de magistrați, de aproape un miliard de euro. Bani câștigați în instanță.

Din cei peste șapte miliarde ... cinci miliarde de lei sunt pentru zona de magistratură.

Deci vor primi banii câștigați în instanță cei din magistratură?

Din păcate, sunt două lucruri separate. Legea salarizării unitare te ajută să nu mai ai cazuri de genul aceasta în viitor. Deci odată ce tu nu te mai raportezi la trecut, anulezi prevederi din legi speciale care erau date pentru a favoriza o anumită categorie ocupațională, toate aceste lucruri îți vor evita procesele în viitor. Vă dau un exemplu concret întâmplat chiar zilele acestea. Cei din magistratură, nu de mult timp, acum câteva zile, au decis că ei își pot acorda diurna de 2% deși ea fusese înghețată prin ordonanță de urgență de Guvernul condus de Ilie Bolojan și au decis că se poate lucru acesta, pentru că există un principiu de lege care spune că legea specială are un caracter superior legii generale, deși scrie în legea salarizării 153 că nicio altă prevedere cu privire la salarizare nu poate funcționa, ai o lege specială din legea 27 dacă nu mă înșel, din 2000 ... în fine, mai demult, care are aceste prerogative speciale pentru familia ocupațională justiție. Deci, dintr-o lege specială, dumnealor au tras concluzia legal cred, deci nu cred că este o chestiune  pe care să o fi făcut ilegal -  își pot acorda în plus pentru că ei nu sunt afectați de legiferarea generală pentru restul lumii.

Au un alt mod de calcul pentru salarii, e adevărat.

Dar printr-o lege specială. Și acum noi prin legislația unitară îi reintroducem inclusiv pe dumnealor în condițiile generale de salarizare în sectorul public.

S-au recuperat banii pe care i-am fi pierdut pentru că nu am reușit să lămurim chestiunea legată de pensiile magistraților?

Avem 160 de milioane. Dacă vreți la jalon din PNRR. Da, sigur, 160 de milioane din cei 231 ca urmare a intervenției mele și mai ales a prim-ministrului Ilie Bolojan ... care știți că s-a dus la Bruxelles, ne-am întâlnit împreună cu Comisia Europeană cu doamna Ursula von der Leyen. S-au recuperat 160 din 231 care erau pierduți complet. Și dacă nu ar fi făcut prim-ministrul acest efort să spună: facem reforma și să stea, să o împingă și să o împingă și să o împingă, România ar fi pierdut 231 de milioane.

Deci dacă noi nu punem în aplicare această lege, până la ce dată?

31 august trebuie să fie promulgată, dacă nu - pierdem 770 de milioane de euro.

Și această lege e asumată de toată lumea. Deci și de dumneavoastră și de celelalte partide care făceau parte până acum din Guvern.

Eu o coordonez tehnic ca ministru interimar. De asumat, nu pot să spun că o asum în sensul că evident prezentând-o, eu mă ocup de ea. Dar asumarea politică mediată de președinție este cu cele patru partide care asigură o majoritate în Parlament.

Deci e într-adevăr un proiect, proiectul inițial a fost schimbat. L-auzeam pe domnul Nistor spunând fix acest lucru azi, că ei știau de un alt proiect al acestei legi a salarizării unitare și că el între timp a fost schimbat. Și dumneavoastră spuneți că, într-adevăr, au fost niște schimbări, cum a fost cea legată de sporul pentru doctorat.

Acestea sunt aspecte punctuale. La ce face referirea domnul Nistor este altceva. Și anume, faptul că ceea ce s-a scurs pe surse la vremea respectivă era un proiect care era aferent unei valori de 12 miliarde de lei.

Deci, cu alte cuvinte, avea o grilă care era mai mare pentru că aveai o valoare de referințe mai mare. 4.325 de lei fusese în acel proiect care se scursese pe surse. Și important este, în mod evident, să înțelegem că odată ce a fost acea greșeală de a lăsa proiectul cu o astfel de valoare să se scurgă, și asta nu o stau să imput cuiva, dar cred că este complet nelalocul...

A fost întâmplătoare acea scurgere de informații?

Nu o să comentez acest lucru. Cert este că mi se pare o greșeală să scoți în spațiu public un proiect care nu are în spate o estimare de la Ministerul de Finanțe cât îți permiți, de fapt, să faci. Și, deci ideea este că acela era parte dintr-un scenariu pe care Banca Mondială și echipa de salarizare îl făcuse, făcuse mai multe scenarii.

Și ideea este că dacă tu scoți un scenariu care este pe o valoare mai mare, evident, reacția tuturor când tu ieși pe o valoare pe care ți-o permiți, adică pe 8, nu pe 12, este, „păi dar stai puțin, ce văzusem era mai bun decât cu ce s-a ieșit acum”.

E vorba că proiectul respectiv pe surse era la o valoare mai mare, de 12 miliarde.

Dar, încă o dată, niciun proiect nu a fost făcut oficial, public, până la venirea mea și a scoate, într-adevăr, mai întâi acordul politic și după aceea proiectul în această dezbatere publică. Și este foarte important să înțelegem asta. De ce? Pentru că trebuia să fie totul terminat din 2023.

Deci aici se vede curajul, ca să spunem între ghilimele, al guvernurilor anterioare care nu au vrut să-și asume o astfel de reformă.

Deci, dumneavoastră spuneți cu subiect și predicat că PSD-ul care avea în ograda lui acest proiect nepopular, profund nepopular, cumva a scăpat ieftin fără să-l prezinte.

Eu vreau să spun că guvernele anterioare au această vină, într-adevăr, având în vedere acordul politic pe care îl avem acum, nu vreau să îndrept vina către un partid, dar se știe cine a condus guvernele anterioare. Absolut.

Așa. Și, dumneavoastră, acum aveți un alt cartof fierbinte în mână. Este vorba despre salariile pentru demnitari. Și aici, într-adevăr, creșterile sunt foarte mari. Și a avut o declarație de curând și domnul Ilie Bolojan ... a spus că, dumneavoastră, practic veți lua legătura cu cei de la Comisia Europeană pentru a lămuri ce se întâmplă cu aceste sporuri, cu aceste sume pentru demnitari.

Aș vrea să vă clarific aici lucrurile. Lucrurile au scăpat de sub control odată ce, la conferința de presă de lansare, am fost întrebat cât este grila.

Și după aceea mi s-a spus să fac un calcul cât ar fi salariul meu. Și pe acest fond de oboseală, cumva a părut că eu am propus grila de demnitari ca să-mi cresc eu mie salariul.

Ați avut acea declarație că vă ajută soția dumneavoastră?

Sunt niște coincidențe și nu numai în care s-au legat niște declarații pe care le-am avut eu anterior pe acest subiect și s-a rezultat cumva că există o chestiune premeditată din partea mea să propun o grilă în care să-mi cresc salariul.

În primul rând, eu sunt un ministru interimar care ... există foarte mare posibilitate să se termine mandatul și să plec. Deci nu e că le fac pentru mine, că nu e vorba că eu ca ministru vreau să iau banii ăștia și așa. Dar nu acesta este argumentul principal.

Argumentul principal este că Comisia Europeană a solicitat o aplicare unitară și integrală a legi. Și din acest punct de vedere trebuie să plecăm de la ideea de ierarhizare de la președinte ... salariul președintelui până la cel mai mic salariu în administrație. Grila de demnitari trebuie să reflecte această ierarhie instituțională.

Din rațiune de ipocrizie parțială, populism - o grămadă, această grilă a rămas nemodificată din 2019 cel puțin, deci de șapte ani de zile. În condițiile în care, de exemplu, pentru partea de demnitari locali au mai existat creșteri, dar pentru demnitarii din zona centrală nu a existat nicio creștere. Discuția nu este despre dacă ar trebui să avem grila asta sau nu. Da, ar trebui să o avem. Discuția este despre echitatea percepută de oameni cu privire la faptul că pentru mulți dintre oameni avem această înghețare, pentru alții creșteri de 100, 200, 300 de lei, în timp ce, dacă te uiți la mărirea salariilor demnitarilor, vezi creșteri de mii de lei, 2000, 3000, așa mai departe.

Ce 2.000? Avem 6.830 de lei în plus la președinții Senatului. Senatori și deputații, aproape 6.000 de lei în plus. Premierul cu 6.800 de lei în plus. Nu spune nimeni că nu ar trebui ca dumneavoastră să aveți salarii decente, dar sunt deja. Cel puțin pentru parlamentari, vorbind de niște venituri, consistente.

Discuția despre cum ar trebui să fie grila este o discuție care, în acest moment, nu se poate purta în societatea românească, pentru că suntem într-un climat de relativă austeritate, unde lumea a făcut eforturi și are dificultăți în a-și plăti facturile la sfârșitul lunii. Și atunci, problema nu este dacă în mod obiectiv ar trebui să ne plătim bine conducătorii sau nu, pentru că aici România este printre ultimele state din lumea europeană în materie de remunerare a funcțiilor de responsabilitate națională.

Păi da, dar și un profesor ia 3.000 de lei - 4000 de lei.

Atenție! Discuția obiectivă referitor la unde ar trebui să fie regimul de salarizare - aici nu este nimic politic sau de preferință. În mod normal grila respectivă derivă din niște coeficienți, seci, care trebuie aplicați pentru o ierarhie corectă.

Ministrul anunță negocieri cu Bruxelles-ul pentru eșalonarea majorărilor demnitarilor

Deci e adevărat că v-a cerut dumneavoastră Comisia Europeană să creșteți salariile demnitarilor?

Aici ajung imediat. Ministrul Florin Manole, de fapt, Guvernul în integralitate, dar prin ministrul de resort, a întrebat Comisia Europeană dacă există posibilitatea să înghețe grila demnitarilor pentru a nu crea aceste tensiuni sociale. Răspunsul, mai întâi pe 18 mai într-o teleconferință și apoi formalizat în scris luni, a fost că ni se cere de către Comisia Europeană o aplicare unitară, că aceasta este descrierea pe care o avem pe PNRR în acest moment.

Ceea ce vă pot spune, pentru că ați citat chiar declarația prim-ministrului: în această dimineață am avut o întâlnire cu prim-ministrul și am avut o discuție bună cu domnia sa, pentru că, repet, una e cât ar trebui teoretic să fie plătiți demnitarii, alta este ce se întâmplă în acest moment în societate. Și recunosc că eu cu pălăria mea de relativ tehnocrat eu am intrat din plin în dezbaterea asta, fără să am niciun fel de intenție să-mi cresc eu salariul, sau fără să am vreo intenție să sugerez că creșterile salariale acum sunt oportune pentru demnitarii. Eu am apărat doar ideea că o remunerație unitară înseamnă pur și simplu păstrarea unor principii de grilă.

Dar, discuția pe care am avut-o a plecat de la idea că percepția oamenilor în acest moment este una corectă, și anume nu poți să ai o diferențiere atât de mare de creșteri de sume într-o perioadă în care ai o zonă de dificultăți, de austeritate, de reduceri, de strângere de curea. Prin urmare, ceea ce vă pot spune cu subiect și predicat este că, deși Comisia Europeană ne-a spus în scris lucrul ăsta, eu oricum merg să renegociez PNRR-ul luni și marți la Bruxelles.

Deci dumneavoastră veți propune ca salariile demnitarilor să nu crească?

De ceea ce vă pot spune în acest moment, în premieră, ca să aveți chestia asta și să știți că sunteți primul loc de mass-media în care declar aceste lucruri, pentru că m-ați întrebat concret, este personal.

Mă voi duce să negociez o modificare pentru acest jalon care să ne permită măcar o eșalonare a așezării grilei demnitarilor. Deci ca să fie foarte clar pentru toată lumea: nu am înnebunit, nu am sugerat vreodată că trebuie să se întâmple creșterea grilei demnitarilor. Am spus doar că, tehnic, acele venituri pentru demnitari sunt raportate la orice sistem de salarizare.

Acolo ar trebui să fie, dar credeți-mă că îmi este foarte clar care este percepția publică și nu s-a pus vreodată problema să sugerez că este echitabil sau că este ceva ce ar trebui să se întâmple astăzi sau, în fine, de la 1 ianuarie. Și, prin urmare, pentru că lumea, primind scrisoarea de la Comisie a cedat armele și a spus dacă Comisia ne zice, nu avem ce să facem, mă voi duce personal cu acest mandat de discuție pe care l-am avut și cu prim-ministru să discut această eșalonare. Având în vedere importanța și pentru societate de a percepe această legislație ca fiind o legislație echitabilă și o implementare echitabilă în pas cu ce societatea permite sau acceptă, mi se pare o măsură foarte, foarte importantă.

Deci vreau să separăm cele două lucruri. Unde ar trebui să ajungem într-un viitor să plătim salariile zonei publice, pentru ca să poți să ai, într-adevăr, profesioniști, să ai oameni care să poată să ducă demnitatea publică bine. Nu spun neapărat că toți politicienii ar merita salariile astea.

Nu spun că toți parlamentarii sunt suficient de prezenți sau contribuie în dezbatere ca să merită salariile astea. Nu spun că toată lumea dintre demnitari și merita salariile astea. Tocmai spun că trebuie să dai o șansă ca în demnitatea publică să ajungă oameni profesioniști care să n-aibă o problemă să vină din sectorul privat sau din instituții internaționale.

Dar asta este o dezbatere pentru care societatea acum nu are bandă să se uite, pentru că se uită să vadă care sunt creșterile, ce se întâmplă concret. Și, într-adevăr, este o lipsă de inechitate între unele creșteri și altele. Dar ca să fie foarte clar, mă voi duce personal să cer modificarea jalonului pentru a permite o eșalonare care să ducă la o modificare cu un ordin de ori cinci, pentru că perioada de implementare e de cinci ani de zile.

Deci o diminuare de cinci ori a sumelor pe care în 2027 ar urma să le ajustăm în materie de grilă de demnitari.

Este o știre în exclusivitate pentru Interviurile Adevărul și vă mulțumesc foarte mult pentru asta. Dar mai sunt lucruri de discutat. În sistemul bugetar, că tot vorbeați de inechități, s-au tot făcut angajări. Angajările în momentul acesta în ce stadiu sunt? Sunt blocate, sunt înghețate, pentru că în momentul de față avem foarte mulți oameni angajați la stat și un val de concedieri imens în privat. Sunt convinsă că vedeți și noastră ce se întâmplă în IT, de exemplu.

Cred că ar trebui să ne uităm pe ce s-a întâmplat în primele patru luni al anului. Tocmai a ieșit Ministerul de Finanțe, domnul ministru Alexandru Nazare, cu raportarea pe patru luni. Este pentru prima dată de nu știu câți ani de zile când avem o scădere a masei salariale.

Nu am acum procentul, mă uitasem și eu, nu este un procent de două cifre, dar este un procent. Prima oară după hăt-hăt, când într-adevăr se reduce masa salarială. Ceea ce îți arată că reforma administrativă pe care a condus-o prim-ministru Ilie Bolojan, care a spus reduceți cu 10%, diminuați...funcționează.

A scăzut suma, dar oamenii sunt aceiași. Este oricum o inflație de angajați.

Nu au scăzut salariile. Măsura pe care prim-ministru Ilie Bolojan a luat-o nu era de scăderea salariilor. Era de reducere a posturilor.

Dumneavoastră puteți să ne spuneți că sunt mai puțini angajați în momentul acesta?

Absolut, dar n-aveau cum să scadă salariile. Vreau să plecăm de la aceeași raportare.

Tocmai, dumneavoastră vorbiți despre faptul că a scăzut suma, într-adevăr, dar oamenii sunt aceiași? Sau ce să înțelegem?

A scăzut numărul de persoane angajate în sectorul public. Nu aveau cum să scadă salariile.

Numărul de angajați în sectorul public a scăzut?

Da. Absolut. Deci, încă o dată, caut acum să văd cheltuiala de personal.

Pentru că, domnule ministru, noi aici putem să vorbim de faptul că sunt mai puțini oamenii în sectorul public. Dar poate sunt oameni care s-au pensionat, oricum le venea momentul pensionării. Oameni care au dispărut din sistem din alte motive...

Există, în mod evident, o ieșire din sistem prin pensionare.

Exact. Și e ciclică, oricum.

Da, dar este sub 1%. Noi ce avem acum este că avem o scădere a ponderii cheltuielilor de personal în Produsul Intern Brut. A scăzut cu 2,7%. Deci, nu discutăm că a scăzut marginal cu 0,.. da?

Dumneavoastră spuneați că e 1% cu pensionările. Încă un procent, hai să zicem... Că au mai plecat oameni, s-au dus la privat, de pildă...

Toți anii anteriori am avut creșteri. Toți. Măsurile, dacă țineți minte, au fost adoptate în ianuarie. Cred că în ianuarie a fost adoptat, până la urmă a fost închis subiectul cu pachetul administrativ.

Deci avem februarie, martie, aprilie. Deja am primele semne. Bun, scopul era să reducem 10%. Vă aduceți aminte despre ce era vorba. Dar ceea ce mi se pare foarte important e că suntem pe un trend care e fără precedent. Și asta este meritul prim-ministrului Ilie Bolojan. Că știți că a împins, a împins, a împins pe această zonă.

În momentul acesta numărul de bugetari ar putea să crească? Se mai fac angajări în vreun domeniu? Sau sunt înghețate angajările?

Tendința în sectorul public este de scădere a numărului de personal.

Dar se pot face angajări în vreun domeniu?

Există, bineînțeles, proceduri prin care se pot face angajări, care sunt parte a procedurilor anuale.

Îi recuperăm pe cei 2,6.

Nu, hai să fie foarte clar. Prin schimbarea prim-ministrului Ilie Bolojan, dacă întrebarea este: viitorul guvern poate să facă praf toate aceste măsuri de reduceri? Poate. Absolut.

Deci tot ce ați propus dumneavoastră poate fi reversibil că vine următorul guvern?

Nu pe partea de salarizare, dacă se adoptă. Acesta este marele avantaj al adoptării legii salarizării unitare ca jalon PNRR, și anume că ai această obligație ca să nu pierzi cei 770 de milioane de euro, ca 5 ani să nu te atingi de ea, ceea ce ar fi fără precedent în România post-decembristă. Nu a existat vreodată un interval de 5 ani în care România să nu încerce prin diverse lobby-uri și alte lucruri să modifice pe undeva, ceva, să mai iasă undeva un spor, un ceva pe o familie ocupațională.

Și asta ar fi pentru prima oară când avem o garanție adițională că nici nu se prorogă lucrurile, adică nu sunt promisiuni neonorate și, pe de altă parte, nici că se începe din nou să se dea sume din bugete care nu există unor familii ocupaționale sau altora.

Continuă negocierile, ne spuneați, urmează noi runde, sperați că la sfârșitul acestor runde de negocieri va ajunge în Parlament legea?

Acesta este planul.

Și cu ce agreați în urma discuțiilor, bănuiesc.

Ăsta este scopul, să luăm aceste propuneri, să îmbunătățim legea, să o corectăm, să o facem mai bună, să eșalonăm demnitarii, să vedem cum putem să facem astfel încât să răspundem la solicitările tehnice venite din fiecare familie ocupațională, la problemele de echitate pe care nu le-am văzut poate, sau nu le-au văzut colegii lucrând la problema aceasta. Deci, rolul meu în acest moment este să mă asigur că am deplină deschidere pentru toate familiile ocupaționale să-și exprime problemele, să avem un exercițiu profesionist făcut cu cap, prin care toate aceste lucruri să fie amendate în lege, ca să pot da Parlamentului pentru inițiativă cel mai bun proiect posibil. Cu mențiunea că odată ce am stabilit niște principii, principiile trebuie să fie respectate.

Deci dacă amendamente se mai fac în Parlament, trebuie să fim foarte atenți să nu depășească acea anvelopă salarială.

Indexarea pensiilor se mai poate face?

Sunt subiecte diferite. Pe partea de indexare a pensiilor, din ce știu se continuă ceea ce se numește mica recalculare, dacă vă aduceți aminte, care este mult întârziată.

Am găsit-o mult întârziată. Din estimările pe care le-am primit de la Casa de Pensii prin Minister, undeva în septembrie ar trebui să se termine acea mică recalculare, care, știți, se amână de ani de zile. Și acesta este măcar un lucru pe care pot spune că l-am cerut printre primele Casei de Pensii: să-mi estimeze când se încheie procesul. În ceea ce privește o predictibilitate similară cu cea pe care vrem să o introducem prin legea salarizării unitare, nu avem încă o astfel de perspectivă, pentru că totul depinde de buget și de modul în care evoluează salariile, astfel încât să vedem cât își permite România în bugetul următor să indexeze.