Cristina Tarcea, preşedintele Curţii Supreme: Am cerut aviz pentru declasificarea protocolului de colaborare cu SRI

Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie/ Foto: David Muntean

Judecătoarea Cristina Tarcea, a explicat că avizele de interceptare emise de către Curte au avut un temei legal, şi anume o decizie a CEDO, în ciuda interpretărilor care susţin contrariul, magistratul subliniind că a cerut deja aviz pentru declasificarea protocolului atât la Parchetul General, cât şi la Serviciul Român de Informaţii.

UPDATE: Judecătoarea Cristina Tarcea i-a transmis senatorului Claudiu Manda, preşedintele Comisiei parlamentare de control a Serviciului Român de Informaţii, o scrisoare deschisă prin care îi solicită acestuia transmiterea oficială a unui al doilea protocol de colaborare în SRI şi Parchetul General, despre care senatorul afirmase că a ajuns în posesia Comisiei şi că ar mai fi încă valabil.

„În ziua de 23 aprilie 2018 au apărut informaţii în spaţiul public referitoare la o declaraţie a dvs. potrivit căreia ar exista două protocoale încheiate de Înalta Curte – cel din anul 2009, semnat de reprezentanţi ai celor trei instituţii şi un alt protocol, pentru care nu se menţionează cu claritate anul încheierii şi instituţiile semnatare. Potrivit informaţiilor din spaţiul public, dvs. aţi fi susţinut că acest din urmă protocol, care ar fi ajuns în posesia Comisiei, este încă în vigoare.

Având în vedere faptul că, aşa cum am arătat, în arhivele instanţei supreme nu este evidenţiată existenţa unui al doilea protocol, vă adresez rugămintea să aveţi amabilitatea să-mi trimiteţi instituţional cel de al doilea protocol la care ati făcut referire, despre care se susţine că ar fi încă în vigoare, pentru a putea dispune măsurile care se impun în urma analizării acestuia”, se arată în scrisoarea deschisă semantă de preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În aceeaşi scrisoare se menţionează că, urmare a măsurilor dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie „au fost efectuate verificări cu privire la existenţa unor protocoale clasificate de cooperare. Rezultatul verificărilor s-a concretizat în identificarea unui singur protocol cu caracter clasificat încheiat în anul 2009 între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, protocol ale cărui efecte au încetat prin intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură penală la data de 1 februarie 2014”.

Ştirea Iniţială: Judecătoara Cristina Tarcea a ţinut să sublinieze că, în opinia ei, avizele de interceptare date de către Curte au fost lagale în baza unei decizii a CEDO care interzicea ca aceste avize să fie date de către procurori.

"Am cerut aviz pentru declasificare şi Parchetului General şi SRI. Nu se poate declasifica fără aceste avize. Nu ştiu care este istoria încheierii lui, eu însămi am aflat relativ recent de existenţa lui, dar am încercat să găsesc un argument logic care să-l justifice. E o interpretare greşită că avizele de interceptare date de Curte nu au avut un temei legal. Temeiul legal era decizia CEDO, care face parte din dreptul intern şi care interzicea ca avizele să fie date de procurori, aşa cum prevedea Legea 51. Problema era că, în lipsa unei norme interne, nu există o procedură. Dar repet, asta e interpretarea mea, în care chiar cred", a declarat Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), citată de Mediafax.

Judecătoarea a negat informaţiile apărute în spaţiul public cum că ar exista două protocoale încheiate între ÎCCJ şi SRI. „Nu este adevărat”, a specificat Cristina Tarcea, „este doar unul. Încheiat între ÎCCJ, PG şi SRI în 2009. Nu am găsit un al doilea. Dacă există, nu este arhivat la Curte".

Anterior, preşedintele ÎCCJ a spus că protocolul ÎCCJ-SRI - Parchetul General a fost încheiat în anul 2009. Cristina Tarcea a precizat că, cel mai probabil, actul a fost încheiat după o decizie a CEDO din anul 2007, privind încălcarea dreptului la viaţă privată după realizarea unor interceptări pe siguranţă naţională dispus de procurori.

"Decizia CEDO a fost pronunţată în 2007, după decizia CEDO care e obligatorie în dreptul intern, ar fi fost normală şi necesarea adoptarea unei legi de modificare a legii 51/1991 prin care să se prevadă procedura de urmat şi competenţele unei instanţe de judecată. Eu cred că ăsta este argumentul pentru care a fost încheiat acel protocol în 2009, că după decizia CEDO nu a exista un cadru legal în baza căruia instanţele să dispună autorizarea înregistrării, iar nu parchetul. (..) Nu mai e aplicabil de la 1 februarie 2014 pentru că prin leg 255/2013 care a intrat in vigoare odată cu noul cod penal s-a reglemetat procedura prin lege de acordare a autorizaţiei de interceptare de către ÎCCJ în cazul infracţiunilor pe siguranţă naţională", declara în urmă cu câteva zile Cristina Tarcea la postul Antena 3.

Dana Gârbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), a scris luni seara pe pagina personală de Facebook, referitor la acest subiect că „aceste protocoale trebuie declasificate urgent”, subliniind că în situaţia în care „unul dintre aceste protocoale ar avea legatură cu autorizarea mandatelor pe siguranţă naţională, se pune întrebarea legitimă dacă instanţa supremă a avut încheiate protocoale şi cu alte servicii de informaţii. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să răspundă acestei întrebări”. În plus, a continuat aceasta, Curtea Supremă „trebuie să informeze concret publicul cu privire la situaţia prezentă a acestor protocoale, iar dacă au fost denunţate, trebuie să precizeze actul prin care au fost denunţate şi data denunţării”.