Contracte refuzate Franţei, un motiv pentru întârzierea aderării României la Schengen?

Relaţia bilaterală a României cu Franţa a fost în permanenţă una preferenţială, atât din punct de vedere politic, diplomatic şi economic, dar mai ales cultural.

Franţa a reprezentat pentru ţara noastră o legătură strânsă cu statele europene occidentale, un punct de sprijin consistent şi o modalitate de a rămane conectată la valorile francofone autentice.Poziţia geostrategică a României în Balcani şi interesele economice şi politice ale Franţei în regiune au fost catalizatorul acestor relaţii privilegiate pentru români. În ultima perioadă, totuşi, de la palatul Elisee, a fost impusă o nouă atitudine în raport cu românii de către controversatul preşedinte francez, Nicolas Sarkozy, aparent fără nicio justificare.

O serie de evenimente par însă o prefaţă a răcelii de acum din relaţia româno-franceză.
În anul 2009 presa a dezvaluit un contract prin care o firmă de armament franceză urma să livreze României sisteme de rachete antiaeriene SHORAD-V.SHORAD în valoare de 250 de milioane de euro. Faţă de ofertele de pe piaţa liberă, costurile erau umflate, potrivit unor specialişti, cu aproximativ 80 de milioane de euro. Mai mult, contractul respectiv urma să fie atribuit fără licitaţie.
În acelaşi an, presa franceză a dezvăluit intenţia Franţei de a vinde României avioane multirol Mirage 2000-9 la mâna a doua. Acestea ar fi urmat să înlocuiască  bătrânele  MiG 21 LanceR din dotarea Forţelor Aeriene Romane. Oficialii de la Bucureşti au infirmat fără echivoc faptul că această opţiune ar fi luată în calcul .

În ianuarie 2010, consorţiul franco-grec Vinci-Aktor câştiga licitaţia pentru construcţia tronsonului de autostrada Comarnic-Braşov. Costurile totale pentru 55 de km de autostradă urmau să ajungă la suma de 4,8 miliarde de euro. Ulterior, consorţiul a venit cu propuneri de modificare ale clauzelor contractului, pe care, ministrul transporturilor de atunci, Radu Berceanu, le-a calificat ca fiind de natură să conducă la “puşcarie” - o reacţie din partea unui oficial care, cu puţin timp inainte, îşi asumase încheierea contractului. Întrucât “modificările” nu au fost acceptate, compania s-a retras, blocând proiectul românesc pentru încă un an.

Surse diplomatice au dezvăluit că Franţa, până în decembrie 2010, a facut presiuni intense asupra României să modifice unele cerinţe pentru realizarea a încă două reactoare nucleare la Cernavodă, pentru a permite accesul la afacere (estimată la circa 4 miliarde de euro) a unor firme din Hexagon (la Cernavodă este folosită tehnologie canadiană CANDU, care însă nu este folosită de Franţa). Acest lucru nu s-a întamplat, partea română susţinând că utilizarea tehnologiei canadiene asigura costuri mai reduse de exploatare.
Este de remarcat că propunerile făcute României de Franţa condusă de Nicolas Sarkozy au fost, fără îndoială, inacceptabile. Cu siguranţă au fost afectate interese financiare deloc de neglijat, cu toate că Franţa este prezentă în România, prin contractele pe care le are concernul EADS pentru dotarea frontierei noastre.

În aceste condiţii, Nicolas Sarkozy pare să se fi decis să acţioneze împotriva a sute de ani de amiciţie franco-română cu toate că, intrarea României în Schengen ar fi benefică pentru întreaga Uniune Europeană.
Rusia, partenerul Franţei
Pe de altă parte, Franţa a încheiat recent cu Rusia un contract de o anvergură impresionantă pentru livrare de armament.  Acest eveniment marchează, pentru prima dată în istoria Alianţei Nord-Atlanice, un transfer de tehnologie militară de vârf dinspre un stat membru NATO către fostul principal ,,inamic'' al Occidentului. Rezultatul acestui parteneriat:  patru nave franceze tip Mistral, de ultima generaţie, vor intra în dotarea marinei militare ruseşti.