Comisarul Berbeceanu îi cheamă la bară pe şeful Poliţiei Române, Petre Tobă şi pe fosta şefă a DIICOT Alina Bica
0Şeful poliţiei Române, Petre Tobă şi fosta şefă a DIICOT Alina Bica vor fi audiaţi în dosarul în care comisarul Traian Berbeceanu este judecat ca acuzat, dar şi ca acuzator. Asta după ce judecătorii Curţii Supreme au admis solicitarea comisarului în acest sens..
„Admite proba solicitată de inculpatul parte civilă Berbeceanu Traian constând în audierea martorilor pe latură penală şi latură civilă, astfel cum au fost menţionaţi în cererea depusă la dosar”, arată judecători în încheierea de şedinţă.
La termenul din 14 ianuarie de la Curtea Supremă, Traian Berbeceanu a cerut audierea a 18 martori, printre care şi Alina Bica, aceasta din urmă putând confirma faptul că încă din aprilie 2013 conducerea Inspectoratului de Poliţie Judeţean şi conducerea Poliţiei Române au fost informate de chiar de către acesta despre faptele comise de Muntean şi Mureşan.
De asemenea, acesta a cerut şi audierea Georgianei Hosu, director adjunct al DIICOT, precizând că aceasta a fost de faţă la discuţiile purtate cu Alina Bica.
Totdată, Berbeceanu a cerut audierea lui Petre Tobă, şeful Poliţiei Române, pentru „a dovedi încrâncenarea cu care Mureşan şi Munteanu” doreau să îl înlăture pe acesta din funcţie. Berbeceanu a mai solicitat şi audierea lui Dan Hosu, fost poliţist în cadrul Poliţiei Române.
Mai mult, comisarul a mai cerut şi audierea chestorilor de Poliţie Florentin Robescu şi Claudiu Cucu, a procurorilor DIICOT Valentin Trif şi Adrian Baicat, de asemenea procuror al DIICOT, a Dianei Pecincu, procuror Parchet de pe lângă Tribunalul Iaşi, Florin Nane, fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, Florin Dumitraş, Mircea Adrian, Augustin Lazăr, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi a lui Dumitru Oprea Florin Viorel.
De asemenea, Berbeceanu a mai propus audierea altor patru persoane, apropiaţi ai familiei care cunosc traumele prin care a trecut acesta în perioada în care a fost arestate, dar şi după.
Preşedintele completului de judecată a pus în discuţie conexarea celor două dosare, respectiv cel în care Traian Berbeceanu a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT şi cel în care anchetatorii DNA i-a trimis în faţa instanţei pe Alin Muntean şi Ioan Mureşan, cei care i-ar fi fabricat dosarului comisarului „Catani”.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată pe Ioan Mureşan, fost şef la Serviciul Teritorial DIICOT Alba Iulia, pe fostul procuror Nicolae Cean şi pe ofiţerul de poliţie Alin Muntean.
Activitatea infracţională împotriva lui Berbeceanu, construită „atent şi subtil”
Potrivit rechizitoriului DNA, activitatea infracţională împotriva lui Traian Berbeceanu a fost extrem de elaborată, fiind construită „atent şi subtil”. Concret, anchetatorii precizează că cei trei şi-ar fi folosit cu rea credinţă funcţiile creând o activitate extrem de elaborată care avea ca scop înlăturarea lui Berbeceanu din funcţia deţinută.
„Actele de urmărire penală efectuate în prezenta cauză au relevat existenţa unei activităţi infracţionale extrem de elaborate a inculpaţilor Ioan Mureşan, Nicolae Cean şi Alin Muntean, subtil şi atent construită, prin folosirea cu rea-credinţă a funcţiei şi a instrumentelor procedurale, rezultatul final constând în colectarea unui material probator cu aparenţă de legalitate şi temeinicie, folosit pentru punerea sub inculpare şi reţinerea părţii vătămate Traian Berbeceanu, scopul principal decelat în anchetă fiind cel al înlăturării acestuia din funcţia deţinută şi al intrării în posesia materialelor compromiţătoare pentru oamenii legii, pe care cel vizat le-ar fi deţinut”, se arată în document.
De asemenea, procurorii susţin că reacţia celor trei a fost una de apărare, „generată de panică”, prin care doreau „reducerea la tăcere a lui Traian Berbeceanu”
„Este cert faptul că, pe de o parte, devenind tot mai vocal şi mai determinat în a aduce la cunoştinţa organelor competente împrejurările cu potenţial incriminator la adresa lui Ioan Mureşan, Nicolae Cean şi Alin Muntean, constatate pe parcursul derulării activităţii profesionale în calitate de şef al B.C.C.O. Alba Iulia, iar pe de altă parte efectuând anchete care vizau oameni de afaceri aflaţi în legătură cu aceştia, Traian Berbeceanu a determinat din partea anchetatorilor o reacţie de apărare, generată de panică şi concretizată în efectuarea unor demersuri infracţionale care au urmărit „reducerea la tăcere” a ofiţerului de poliţie”, se mai precizează în rechizitoriu.
„Neutralizarea”, metodă de apărare împotriva anchetei
Mai mult, anchetatorii susţin că Ioan Mureşan, Nicolae Cean şi Alin Muntean ar fi ales ca manieră de apărare împotriva unei anchete „neutralizarea iniţiatorului”.
„Aşa cum în situaţia în care o persoană cercetată penal care află despre această împrejurare încearcă, înainte de toate, să şteargă urmele infracţiunii sau să îşi construiască o apărare viabilă, tot astfel, Ioan Mureşan, Nicolae Cean şi Alin Muntean au ales ca manieră de apărare faţă de o posibilă anchetă penală neutralizarea iniţiatorului, a persoanei care putea furniza elemente de natură a-i incrimina”, se mai arată în documentul procurorilor.
Percheziţii nejustificate la Traian Berbeceanu
Totodată, procurorii susţin că cei trei anchetatori ar fi dispus percheziţionarea locuinţei lui Traian Berbeceanu, a biroului acestuia, dar şi a unei case de vacanţă pe care o folosea, aflată pe numele părinţilor, pentru a găsi probe pe care fostul şef al BCCO Alba le-ar fi avut împotriva lor.
„În principiu, aceste percheziţii nu îşi găsesc în mod esenţial justificarea în raport cu natura infracţiunilor reţinute şi cu persoanele cercetate, motiv pentru care există o suspiciune întemeiată cu privire la raţiunea reală pentru care au fost efectuate, respectiv cea subliniată la începutul expunerii, constând în identificarea eventualelor informaţii deţinute de Traian Berbeceanu împotriva anchetatorilor şi a apropiaţilor acestora”, mai notează anchetatorii.
Mureşan a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, represiune nedreaptă şi fals intelectual, iar Cean pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie.
Muntean este judecat pentru abuz în serviciu, fals intelectual, în formă continuată şi complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă.
Berbeceanu, trimis şi el în judecată de DIICOT
În acelaşi timp, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism l-au trimis în judecată pe comisarul Traian Berbeceanu pentru mai multe infracţiuni.
Concret, acesta este acuzat de sprijinire a unui grup infracţional organizat, fals în declaraţii, luare de mită, spălare a banilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată (cu referire la contractul de vânzare – cumpărare de pe 22 iulie 2011) şi complicitate la infracţiunea de delapidare.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Rechizitoriu. Traian Berbeceanu trebuia redus la tăcere
Traian Berbeceanu, urmărit pentru noi fapte de corupţie. Comisarul neagă acuzaţiile de luare de mită
Traian Berbeceanu se întoarce în Poliţie. Va activa în cadrul IPJ Hunedoara
Comisarul Traian Berbeceanu a părăsit arestul. „Mă voi lupta să mă întorc la echipa mea“
Mesajul dur al „Comisarului Cattani”, din închisoare: „Marş afară!”
Se încarcă comentariile...
