Chioşcarii ieşeni, scoşi din afaceri de normele UE

1.200 de oameni riscă să rămână pe drumuri după 1 aprilie

metri pătraţi pentru fiecare persoană. Temperatura în care lucrează angajaţii nu poate să scadă sub 18 grade Celsius şi niciun punct comercial nu poate funcţiona fără utilităţi şi dotări sanitare. Majoritatea tonetarilor abia îşi pot întreţine familia din vânzarea chinezăriilor, darămite să susţină financiar modernizările impuse de lege. Ei au căutat înţelegere la primărie, însă, până acum, şefii oraşului nu au găsit vreo soluţie viabilă.

Autorităţile se tem de o mică "bombă socială"
"Sunt conştient că nu putem intra în Uniunea Europeană cu astfel de caşcarabete pe străzi. Pe de altă parte, dacă le ridicăm avizele, riscăm să creăm o mică bombă socială. Nu putem lăsa 1.200 de familii fără niciun venit. Nu ştiu ce vom face cu ei", se întreabă viceprimarul Constantin Neculau. Surprinzător, vicele Neculau ar prefera ca primăria să primească amenzi pentru că lasă tonetarii să-şi desfăşoare activitatea ca şi înainte. "Riscăm o amendă de 30 de milioane dacă îi lăsăm în continuare aşa cum sunt. E de preferat amenda decât o bombă socială", insistă viceprimarul. El a adăugat că municipalitatea a acordat un mic răgaz, eliberând tonetarilor autorizaţii valabile până la finele primului trimestru. Din aprilie însă, niciunul dintre şefii primăriei nu poate să spună ce se va întâmpla cu această categorie de comercianţi. De mai bine de un an reprezentanţii primăriei vehiculează ideea unor module comerciale moderne care să fie construite în parteneriat public-privat sau să fie ridicate numai cu bani de la bugetul local, iar ulterior să fie închiriate prin licitaţie. Proiectul a fost chiar realizat, însă municipalitatea s-a trezit că terenurile vizate pentru construirea modulelor este acum revendicat.