Ce sisteme românești de armament au ajuns în Ucraina VIDEO

Probând cu imagini, portalul olandez Oryx susține că România a trimis Ucrainei lansatoare multiple de rachete, transportoare blindate, obuziere, mitraliere, muniţii și combustibili.

TAB românesc în Ucraina FOTO oryxspioenkop.com

Foarte discretă, dar se pare și eficientă, România a trimis Ucrainei diverse sisteme de armament și importante cantități de muniții, conform Oryx, un portal olandez de analiză a apărării care monitorizează informații din sursă deschisă (OSINT). Oryx a ajuns celebru după începerea războiului din Ucraina deoarece a contabilizat pierderile beligeranților cu ajutorul unor probe foto sau video. Portalul este condus de Stijn Mitzer și Joost Oliemans. Ambii au lucrat anterior pentru Bellingcat, cu sediul în Țările de Jos, iar Oliemans a lucrat și pentru Janes Information Services, o companie britanică de informații militare cu sursă deschisă.

Într-un material cu titlul „Camaraderia în Carpați: sprijinul militar al României pentru Ucraina“, cei doi jurnaliști olandezi explică, probat cu imagini ca de obicei, ce sisteme de armament au fost trimise de autoritățile de la București către Kiev și cam în ce perioadă au fost acestea livrate. În primul rând, România a trimis Ucrainei lansatoare multiple de rachete (ArPR-40), de 122 de milimetri. Sunt asemănătoare cu cele rusești Grad, dar sunt montate pe platforme DAC fabricate la Autocamioane Brașov. De precizat, aruncătorul de proiectile reactive cu 40 de lansatoare, APR-40, poate trage toate cele 40 de rachete într-o salvă în 16 secunde sau poate fi selectat modul „foc cu foc“, iar distanţa maximă de tragere este de 20 de kilometri. Acestea au ajuns în Ucraina înainte de mai 2023, după ce au fost înlocuite în stocurile MApN cu mult mai modernele HIMARS.

TAB-71 nu poate fi confundat

Apoi, tot în aceeași perioadă au ajuns la ucraineni obuziere tractate de 152 de milimetri cu muniții aferente. Cu o jumătate de an mai devreme au ajuns la militarii Ucrainei și blindate amfibii TAB-71 M, o copie licențiată a sovieticului BTR-60. TAB-71 este similar, dar nu identic cu modelul sovietic. Principala deosebire era turela îmbunătățită astfel încât unghiul de tragere vertical de aproape 90° al mitralierelor permitea folosirea lor împotriva țintelor aeriene. TAB-71 avea mai multe periscoape de vedere pe timp de zi decât BTR-60, precum și o lunetă distinctivă în partea stângă a turelei, LOTA, adică luneta de ochire terestră și antiaeriană. Pe de altă parte, tot la ucraineni au ajuns, înainte de finalul anului trecut, și mitraliere grele de 12,7 milimetri, DshKM.

Apoi, România a furnizat şi o cantitate importantă de muniţii, adică rachete de 122 mm, proiectile de artilerie de 152 mm, muniţie pentru aruncătoarele de grenade AG-7 şi AG-9, bombe pentru aruncătoarele de 82 şi 120 mm, precum şi muniţii pentru armamentul greu de infanterie, de 12,7 mm, sau pentru pistolul-mitralieră de calibru 7,62 mm. Munițiile au ajuns la ucraineni în intervalul octombrie 2022-iulie 2023.

În fine, la ucraineni au ajuns și stații de arme telecomandate ANUBIS produse de Pro Optica – stații care sunt montate pe blindate BMC Kirpi donate de militarii turci –, importante cantități de combustibili, dar și căști tactice sau veste antiglonț.

„Datorită caracterului confidențial al unor livrări de arme, aceste donații de sisteme de armament ar putea fi mult mai consistente“, susține Oryx, iar această opinie este împărtășită și de analistul militar Aurel Cazacu.

„Noi, ca țară NATO, nu putem spune că nu ajutăm Ucraina din acest punct de vedere al sistemelor de armament și al munițiilor, dar nimeni nu ne poate obliga să venim și cu precizări. Cu toate astea, eu cred că vorbim de cantități importante, mai ales că noi, treptat, scăpăm de sistemele de armament de origine sovietică, iar Ucraina, în mare parte, se bazează pe astfel de sisteme. Atunci este evident că aceste sisteme de armament de concepție veche sunt transferate de noi sau de polonezi către Ucraina cu avizul Aliaților, evident. Ulterior, aceste sisteme de armament, dar și munițiile sunt atent monitorizate pentru a se vedea cum sunt utilizate“, a precizat Aurel Cazacu.