Decizie amânată în dosarul de tentativă de lovitură de stat în care sunt vizați Călin Georgescu și Horațiu Potra

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis să amâne o decizie în privința începerii procesului în dosarul tentativei de lovitură de stat a lui Călin Georgescu și Horațiu Potra.

Călin Georgescu și Horațiu Potra FOTO INQUAM Photos/George Călin/ Octav Ganea

UPDATE 11.45 Magistrații Curții Supreme au amânat decizia în cazul dosarului lui Călin Georgescu până pe 28 aprilie.

Fostul candidat a dat și o serie de declarații în stilul obișnuit: „Libertatea de exprimare a fost anulată, iar pe bază de consecință, și dacă ni se interzice dacă spunem hoți, ni se interzice să le spunem că sunt hoți. Prin urmare, ni se interzice să le spunem hoților hoți. Însă poporul român, trezit în conștiință, este mai ancorat ca niciodată în valorile conservatoare, în naționalism, în valorile morale creștine, care ne-au ținut uniți și ne-au făcut puternici: Dumnezeu, patrie, familie, onoare”.

Călin Georgescu a ajuns, marți dimineață, la Înalta Curte, unde zeci de susținători ai săi se strânseseră deja înainte de ședința care a început la ora 09.00. Fostul candidat la alegerile prezidențiale s-a oprit să-și salute simpatizanții care scandau „Călin, te iubim” și „Călin Georgescu președinte”. 

Declarații excluse din rechizitoriu

Amintim că, pe 9 martie, Curtea de Apel București a exclus mai multe declaraţii, date iniţial în calitate de martori la Parchet de către o parte dintre inculpaţi.

Instanța a constatat că declarațiile date ca martori de mai mulți inculpați sunt nule, deoarece le-a fost încălcat dreptul la tăcere și la neautoincriminare.

Judecătorii au decis excluderea acestor declarații din materialul probator, inclusiv a înregistrărilor audio ale audierilor și a mediilor pe care acestea sunt stocate. De asemenea, instanța a dispus eliminarea din rechizitoriu a redării declarațiilor și a oricăror referiri la acestea. 

În motivarea deciziei, instanța a arătat că fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu și mercenarul Horațiu Potra pot fi judecați pentru infracțiuni contra securității naționale în ciuda excluderii de la dosar a 52 de pagini de mărturii.  

Georgescu și Potra, acuzați de tentativă de lovitură de stat

Fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu a fost trimis în judecată alături de Horațiu Potra şi alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României.

În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, ”în condiţii de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra. Potrivit anchetatorilor, că acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.

Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare ”acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.

”Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.

Aceştia menţionau că prin acţiunile sale, între care contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui îndemn ”alarmist şi potenţial manipulator” susţinătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreţinut şi întărit ”rezoluţia infracţională” a lui Potra.

Procurorii mai arătau că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, ce urmau să fie deturnate în ”acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, ”în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranţa naţională.

Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.