Bani negri pentru poliţişti, din pixul ministrului de Interne Carmen Dan

Unele departamente din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) vor avea la dispoziţie fonduri speciale de bani de care vor putea dispune oricând au de pus în practică misiuni speciale cum ar fi finanţarea unor informatori, folosirea investigatorilor sub acoperire, precum şi pentru metodele speciale de supraveghere sau pentru realizarea unui flagrant. Iar banii vor putea fi folosiţi fără documentele contabile justificative.

Concret, proiectul de act normativ prezentat, marţi seara, de ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, cuprinde un articol care dacă va intra în vigoare le va permite Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră şi Direcţiei Anticorupţie să deţină depozite în lei sau valută pentru „operaţiuni speciale” la care ofiţerii vor avea acces fără ca ulterior să fie obligaţi să depună documente explicative. „Modul de planificare, evidenţă, utilizare, justificare şi control al respectivului depozitul se stabileşte prin ordin al ministrului Afacerilor Interne”, se arată în proiect. 

„Documentele privind necesitatea efectuării cheltuielilor, aprobate de persoana împuternicită (…), reprezintă document justificativ de trecere imediată pe cheltuieli Proiect de act normativ

Acesta mai prevede că documentele privind necesitatea efectuării cheltuielilor din aceste depozite reprezintă automat „documente justificative de trecere imediată pe cheltuieli". Adică simpla cerere de eliberare a banilor făcută de un ofiţer se va folosi la decontare dacă este aprobată de şef. Mai exact, fără chitanţe, fără facturi. 

Nu s-a învăţat nimic din jaful de la Protecţia Martorilor

Iniţiativa vine după un scandal monstru petrecut în urmă cu trei ani când s-a descoperit că mai mulţi poliţişti din conducerea Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor (ONPM) au făcut praf fondurile „speciale” ale instituţiei. Anchetatorii au decoperit că ofiţerii de la Protecţia Martorilor cheltuiau banii din fondurile pentru finanţarea investigatorilor pentru propria distracţie. Asta în timp ce vieţile persoanelor protejate (victime ale interlopilor sau martori în dosare în corupţie) erau puse în pericol chiar de către cei care ar fi trebuit să-i apere. Din acest motiv, chestorul Adrian Bărăscu şi mai mulţi subalterni au şi fost, la vremea respectivă, arestaţi preventiv de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.