"Băieţii deştepţi" din Băneasa fac proiecte pe terenurile altora

Viitorul cartier Greenfield, ce va fi ridicat de Impact, a înghiţit 80% din terenul unui proprietar privat, cu complicitatea edililor conduşi de Videanu Proprietarul unui teren din zona

Viitorul cartier Greenfield, ce va fi ridicat de Impact, a înghiţit 80% din terenul unui proprietar privat, cu complicitatea edililor conduşi de Videanu

Proprietarul unui teren din zona Băneasa a avut neşansa de a se învecina cu zona de interese a companiei Impact, mai bine zis cu viitorul cartier rezidenţial Greenfield. Lucian Daghie s-a trezit peste noapte cu proprietatea ocupată în proporţie de 80%. Beneficiar: Impact. Complici: oamenii din jurul primarului Videanu. Modus operandi: înşelarea victimei prin răspunsuri evazive şi tardive.

Afacerile imobiliare sunt atât de profitabile încât grupurile de interese nu mai ţin cont de nimeni şi de nimic. Adevărul prezintă astăzi un caz în care proprietarul unui teren din Băneasa s-a trezit, pur şi simplu, fără proprietate. Cumpărat în 1998, terenul în suprafaţă de aproape 6.000 de metri pătraţi a căpătat o valoare neaşteptată pentru proprietar. În aceste condiţii, Lucian Daghie a demarat operaţiunile de vânzare a terenului, scopul fiind acela de a-şi cumpăra, cu banii obţinuţi din tranzacţie, o casă în Germania. Credea că astfel poate scăpa de mizeria "sistemului fanariot din România". Nu a reuşit. A căzut victimă sistemului de care dorea să scape. Proprietatea i-a fost, pur şi simplu, confiscată, prin mecanismul birocratic al sistemului: hotărâri de Consiliu General şi încălcări grosolane a Legii liberului acces la informaţii doar pentru ca "şmecherii" să aibe timp să obţină autorizaţiile şi chiar să înceapă construcţiile, astfel încât victima să fie pusă în faţa faptului împlinit.

"Nimeni nu m-a contactat!"

În anul 2003, Lucian Daghie a solicitat Primăriei Capitalei relaţii privind reglementările urbanistice ale terenului, iar prin răspunsul comunicat se atesta faptul că, potrivit Planului Urbanistic General aprobat cu Hotărârea 269/21.12.2000, terenul este cuprins în propunerea de extindere a intravilanului, menţionându-se, de asemenea faptul că este obligatorie elaborarea şi aprobarea unor PUZ-uri. După această dată nu a primit nicio înştiinţare cum că proprietatea sa urmează să fie afectată în vreun fel. Dacă nu ar fi intenţionat să-şi vândă terenul, Lucian Daghie nu ar fi aflat nici până în ziua de azi că proprietatea sa va deveni spaţiu de deservire pentru viitorul cartier rezidenţial Greenfield, din Băneasa. "În cursul anului 2006 am solicitat Primăriei Sectorului 1 eliberarea unui certificat de urbanism pentru teren, proprietate a mea, certificat care mi-a fost eliberat după şase luni de aşteptare. Însă nu termenul în care mi-a fost eliberat certificatul a fost problema, ci conţinutul acestuia, potrivit căruia proprietatea mea este afectată de o tramă stradală, propusă prin PUZ. Această tramă stradală (sintagmă folosită pentru a desemna reţeaua de căi de comunicaţie, majore şi minore, dintr-o localitate sau cartier) a fost concepută pe terenul meu fără a fi fost vreodată informat despre expropriere", declară proprietarul terenului, Lucian Daghie. PUZ-ul Impact a fost aprobat printr-o hotărâre a Consiliului General, 2005.

Despăgubirile vor veni din bani publici

Victima sistemului edilitar va cere daune pentru pagubele create. Şi nu vorbim doar despre daune morale. Omul cere banii pe care i-a pierdut în urma încălcării dreptului la proprietate, drept garantat de Constituţie, doar teoretic, după cum se vede. În timp ce unii construiau proiecte rezidenţiale pe proprietatea altora, Lucian Daghie, bazându-se prea mult pe drepturile sale, încheiase o promisiune de vânzare-cumpărare, care acum este blocată din cauza PUZ-ului incriminat. Mai mult, în baza acestei promisiuni contractuale, Daghie a încheiat un precontract, prin care s-a angajat să cumpere un apartament în Germania, în oraşul Osnabruk, la preţul de 310.000 euro. Însă, nemaiputând vinde terenul, omul nu mai are bani pentru a-şi onora precontractul din Germania. Or, acest precontract este ferm în privinţa clauzelor. "În cazul în care nu efectuaţi plata în termenul discutat anterior, trebuie să plătiţi 15% penalităţi/lună", se menţionează în Notificarea primită acasă de Lucian Daghie. Cu alte cuvinte, în afara avansului plătit pentru apartamentul din Germania, Lucian Daghie va trebui să plătească penalizări cuantificate până în prezent la 50.000 de euro. Ţinând cont de faptul că încălcarea dreptului de proprietate este flagrantă în acest caz, Daghie consideră că va câştiga procesul prin care va cere despăgubiri la orice instanţă din Europa. Dacă va fi aşa, aceste despăgubiri se vor da din banul public.

Acces interzis la informaţiile publice

Una dintre metodele prin care a fost "lucrat" Lucian Daghie a fost aceea de a nu i se aduce la cunoştinţă expropierea decât atunci când va fi prea târziu. Un exemplu elocvent este eliberarea certificatului de urbanism. A durat cinci luni. După ce a aflat din acest certificate că este expropriat, s-a adresat Primăriei Capitalei pentru a contesta "operaţiunea", dar şi pentru a afla care a fost temeiul legal în baza căruia s-a "operat". Conform legii Liberului acces la informaţii publice, ar fi trebuit să primească un răspuns la data de 20 aprilie a.c. La fel de bine ar fi putut, în baza aceleiaşi legi, să primească un răspuns mai devreme. Nu l-a primit deloc!

Cei care au facilitat comiterea faptelor vor răspunde penal

Aspectele de natură penală ale acestei afaceri vor fi reclamate oficial de către Lucian Daghie imediat după depăşirea termenelor de corespondenţă cu instituţiile implicate. Vor răspunde penal societăţile şi/sau instituţiile care au solicitat şi suportat cheltuielile privind întocmirea PUZ-ului, autorul acestui proiect şi semnatarii actelor care au stat la baza întocmirii sale. Frunzuca Marinescu, avocata lui Lucian Daghie, ne-a declarat că "la nivelul instituţiilor publice se poate vorbi despre neglijenţă în serviciu, infracţiune pedepsită şi prevăzută de art. 249 Cod Penal, fie de un abuz în serviciu, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 246 Cod Penal. În măsura în care a fost prezentată în mod denaturat situaţia juridică a terenului de către o persoană, putem vorbi de existenţa infracţiunii de fals intelectual.

Un element nou care vine să ne confirme odată în plus că suntem în prezenţa legii bunului plac îl constituie faptul că pe calea de acces dinspre Pădurea Băneasa a fost instalată pe drumul public de către SC Impact SA o barieră care să restricţioneze accesul persoanelor şi autovehiculelor în acea zonă. Cum a fost aprobată o asemenea măsură urmează să aflăm de la Primăria Sectorului 1", declara avocata Frunzuca Marinescu.

Primăria Capitalei lasă loc de întors

Spre deosebire de Lucian Daghie, noi am fost mai norocoşi şi am primit un răspuns, în termeni legali, de la Primăria Capitalei. Formă fără fond! Iată: "Sub rezerva identificării acestui amplasament în Planul Urbanistic General al Municipiului Bucureşti şi în documentaţiile de urbanism avizate şi aprobate conform legii (deoarece nu ni s-au transmis planurile topografice cu identificarea clară a terenului), vă facem cunoscut următoarele:

Conform prevederilor legale în vigoare, petentul are obligaţia să solicite un Certificat de Urbanism la Primăria Sectorului 1. În baza Certificatului de Urbanism, dacă terenul îi este afectat de o circulaţie propusă printr-o documentaţie de urbanism, solicită un Aviz de consultanţă preliminară la Centrul de Planificare Urbană şi Metropolitană şi un aviz de la Comisia de Tehnică de Circulaţie - PMB. În baza acestora, dacă se adeveresc cele sus-menţionate, petentul are dreptul legal şi posibilitatea să întocmească o nouă documentaţie de urbanism cu o nouă propunere viabilă". Răspunsul Primăriei Capitalei este unul menit a induce în eroare. Trebuie menţionat că poziţia topografică a terenului în speţă există la Primăria Capitalei, din moment ce chiar această instituţie transmis-o Primăriei Sectorului 1, pentru realizarea PUZ-ului Impact. Apoi, "penetentul" nu a fost îndrumat de nimeni, oficial, către centrele şi "comiţiile" invocate - nefiind informat de către autorităţi, Lucian Daghie nu avea de unde să ştie care sunt demersurile birocratice pe care trebuia să le înceapă pentru "a-şi apăra" proprietatea. Lui Daghie nu i s-a oferit nici măcar minima soluţie de bun-simţ: o ofertă de despăgubire financiară pentru teren, sau varianta unui schimb cu o suprafaţă echivalentă ca poziţie şi valoare de piaţă. Cert este că firma Impact, titulară a proiectului Greenfield, deja a împrejmuit cu un gard terenul lui Daghie şi a blocat accesul în zonă instalând o barieră, fără a cere în scris acordu lui Lucian Daghie, aşa cum prevede legea. De la Impact SA nu am reuşit să obţinem un punct de vedere în legătură cu reclamaţia lui Lucian Daghie: departamentul de comunicare de la companie nerăspunzând solicitării noastre pe marginea acestui subiect. De asemenea, interesant ar fi fost şi punctul de vedere al arhitectului-şef al Capitalei, Adrian Bold. Nu s-a putut, din diferite motive. Ba că ar fi fost internat în spital, ba că nu este în birou. Unii susţin că un alt motiv ar fi unele investigaţii ale DNA, care ar avea subiect principal chiar modul în care s-au aprobat unele PUZ-uri. "Despre eventuale dosare ori cauze în care ar putea fi cercetat acest om nu putem să dăm relaţii, întrucât ne interzice articolul 12 din Legea 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public", ne-a declarat Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA.

Am aflat cu stupoare, din certificatul de urbanism eliberat în 5 luni de zile, că terenul meu este afectat în proporţie de 80% de o tramă stradală. <> a fost făcută în baza unui PUZ aprobat printr-o hotărâre a Consiliului General fără ca eu să fiu măcar consultat.
Lucian Daghie , expropiat