Exclusiv Țara care ne poate salva de tarifele lui Trump. Economist: „Are o piață enormă, este o țară în curs de dezvoltare”
0România și Uniunea Europeană au scăpat pentru moment de tarifele suplimentare impuse de Trump, însă nu există certitudinea că lucrurile vor rămâne așa. Profesor de economie mondială la Universitatea București și expert în cadrul Institutului European pentru Studii Economice - European Policy Information Center (EPICENTER), Christian Năsulea analizează, pentru „Adevărul”, întreaga situație și explică ce soluții are Uniunea Europeană pentru a evita problemele cauzate de posibila creștere a tarifelor peste Atlantic.
Donald Trump a anunțat inițial tarife dureroase pentru Uniunea Europeană și nu numai, dar la scurt timp s-a răzgândit și a suspendat pentru 90 de zile această decizie, pentru a renegocia cu celelalte părți.
Profesor de economie mondială la Universitatea București și expert în cadrul Institutului European pentru Studii Economice - European Policy Information Center (EPICENTER), Christian Năsulea analizează, pentru „Adevărul”, întreaga situație și explică ce soluții are Uniunea Europeană pentru a evita problemele cauzate de posibila creștere a tarifelor peste Atlantic. Cristian Năsulea, care a participat săptămâna trecută la discuțiile de la Bruxelles cu Directoratul General pentru Comerț al Comisiei Europene, recomandă Uniunii Europene, la fel ca cei mai mulți economiști, să nu răspundă cu sancțiuni și creșteri de taxe și tarife, indiferent de decizia finală a Statelor Unite ale Americii.
Taxele și tarifele impuse de o țară se întorc împotriva propriilor cetățeni
Din start, Christian Năsulea pornește de la ideea că decizia impunerii unor taxe suplimentare este profund greșită și că îi va afecta în primul rând pe americani. El explică întregul mecanism care face ca cei mai afectați să fie cetățenii cu venituri modeste, deloc puțini. De fapt, arată profesorul, Donald Trump ar fi deranjat de deficitul uriaș pe care îl au Statele Unite ale Americii în raport cu anumite țări și cu Uniunea Europeană.
„Colegii mei americani care au făcut niște calcule și care au reușit să-și dea seama destul de repede de unde a scos Donald Trump cifrele acelea pe care le-a arătat, legat de taxele care vor fi impuse pentru fiecare țară în parte. Toate par să indice mai degrabă că oricum Trump a folosit o formulă de calcul cel puțin neconvențională, o formulă care nu avea legătură cu taxele vamale care sunt impuse de alte țări, deci nici măcar cu TVA-ul dacă am vrea cumva să includem în calcul această taxă. Decizia sa are legătură pur și simplu cu deficitul. Președintele american pare să fie supărat pe faptul că SUA au deficit comercial cu unele țări. Pornind la acest lucru a decis să aplice niște taxe vamale care să încetinească intrarea produselor din țările respective pe piața americană, în așa fel încât să combată acest deficit de balanță comercială”, spune profesorul.
Totuși, deși poate să pară paradoxal, este de preferat ca în anumite situații, cel puțin în raport cu anumite țări să existe un deficit de balanță comercială. Christian Năsulea explică și de ce lucrurile stau în acest fel.
„Ca economist mă văd nevoit să critic această abordare a lui Trump, pentru că ea este deconectată de o realitate foarte simplă pe care economiștii o înțeleg. Și anume că există motive serioase pentru care ar trebui să ne dorim ca balanța comercială să nu fie una negativă pentru țara noastră, adică ar trebui să vrem dacă se poate să exportăm mai multe produse decât importăm, per total. Însă este la fel de adevărat că probabil ne dorim să avem un deficit de balanță comercială, să importăm mai multe produse decât exportăm, asta cu țări care au niște modele economice cu anumite particularități. Aici, în special, dacă există țări unde forța de muncă este mai ieftină, dacă există unele care reușesc să producă mai ieftin și mai eficient anumite produse care sunt scumpe de produs pentru țara noastră. În acest caz e mai bine să avem deficit de balanță comercială cu aceste țări. Este absolut normal să importăm mai mult de acolo și să încercăm să exportăm către țările care ne permit, de fapt, să avem un plus de valoare adăugată mai mare prin propriile activități din propria noastră economie”, mai spune Năsulea.
Paradoxul deficitului comercial
Același lucru este valabil și pentru Uniunea Europeană și pentru România. Cu anumite țări, este normal să existe un asemenea raport al balanței comerciale.
„Cu țări precum China, India, Bangladesh, dar și cu majoritatea țărilor din Africa, aceasta este situația, de fapt. Mă gândesc de exemplu la anumite țări care produc fructe exotice, care se consumă în cantități mari și la noi în țară, dar nu avem cum să le producem noi. Aici e așa, am luat exemplul României pentru că, probabil, e mai simplu de înțeles așa, dar același lucru care este valabil și pentru economia românească este valabil și pentru economia americană și ideea de a combate un deficit comercial cu niște țări care îți furnizează produse de bază la prețuri mici este complet lipsită de logică și rezonabilitate”, susține profesorul.
La fel de important, economistul a vorbit și despre felul în care Uniunea Europeană ar putea să compenseze pierderile pe care le-ar suferi dacă în cele din urmă SUA îi vor impune tarife suplimentare.
„Este treaba oficialilor de la Bruxelles în această situație să accelereze toate acordurile de liber schimb pe care le-au negociat în anumite cazuri chiar și zeci de ani și care încă nu sunt finalizate în așa fel încât să se creeze noi deschideri, noi oportunități pentru a putea compensa pierderea unei părți din cei 17% cât reprezintă piața americană pentru producătorii europeni. Pentru că 17% nu este nici un procent foarte mic, însă nu este însă nici un procent insurmontabil. Mai ales că nu vorbim de pierderea a 17% din exporturi, vorbim de reducerea celor 17% cu câteva procente în funcție de cât de mari vor fi taxele vamale aplicate produselor europene. Există însă oportunități majore pe care Uniunea Europeană le are în acest moment de a dereglementa și de a elimina taxele vamale și barierele non tarifare în comerțul cu India, Canada cu Mexicul”, este opinia profesorului.
„Țara care poate salva România și UE de tarifele lui Trump
Dintre toate țările enumerate, India este cu adevărat specială. Christian Năsulea spune că în momentul în care India va fi convinsă să reducă taxele și să ofere acces pe piața sa Uniunii Europene, europenii, inclusiv românii, ar avea numai de profitat. Mai mult, o mare parte din banii pierduți în SUA ar fi recuperați din afacerile crescute cu India.
„Cel mai bun exemplu e India. Cu această țară se tot discută un acord de liber schimb, iar discuțiile păreau că vor dura foarte mulți ani, negocierile erau interminabile. Acum tragem speranța să vedem rezultate foarte rapide. Iar India are o piață enormă, este o țară în curs de dezvoltare. Dacă produsele europene vor avea acces pe această piață imensă, se pot recupera o mare parte din posibilele pierderi din cauza tarifelor americane. Și mai e și China, mai sunt Canada și Mexicul, dar avem șanse mult mai bune să suplinim pierderile de comenzi, pierderile de vânzări apărute din cauza schimbării situației de piața americană, dacă ajungem la o înțelegere cu India. În acest moment, India aplică taxe vamale foarte mari pentru importurile din Uniunea Europeană, dar s-ar putea ajunge în situația în care până la finalul acestui an să vedem o relaxare serioasă din partea autorităților indiene. Corelată cu o modificare a politicii comerciale față de India și la nivel european, asta ar putea să ne ajute să ținem sub control inflația mai bine, ar putea să ne ajute să avem creștere economică, nu doar să evităm o eventuală scădere a unor economii cheie din Uniunea Europeană”, mai spune Christian Năsulea.
Cum ne afectează principiul precauționar al UE
Pe de altă parte, politica lui Donald Trump, care impune taxe și tarife suplimentare nu este singulară. Tarifele suplimentare, la fel ca suprareglementările decise de birocrații de la Bruxelles, sufocă chiar economia Uniunii Europene. Și pentru că trăim într-o lume a taxelor și a reglementărilor, Christian Năsulea explică ce alte taxe impune inclusiv Uniunea Europeană, în raport cu unele state.
„În afară de aceste bariere, în afara acestor taxe, avem și bariere non-tarifare. Un exemplu foarte bun în acest sens este reprezentat de reglementările legate de calitatea produselor alimentare care intră în Uniunea Europeană. Chiar dacă am avea taxe vamale zero pentru importurile de alimente din Statele Unite, ceea ce, ca să menționăm și lucrul ăsta, nu-l avem nici noi, dar chiar dacă lucrurile ar fi așa, tot nu s-ar putea vinde orice produs de pe piața americană, orice produs alimentar de pe piața americană în Uniunea Europeană. Asta pentru că principiul precauționar aplicat de Bruxelles face să fie imposibil, să nu fie acceptabile anumite produse care sunt desemnate ca fiind bune pentru consum uman pe piața americană, dar care, în UE, nu sunt considerate a fi adecvate pentru consum. Acum, iarăși, discuția despre dacă o fi bine sau o fi rău că avem acest principiu precauționar e interminabilă. Cert e că și din această cauză cresc costurile pentru anumite alimente în Uniunea Europeană. Vorbim aici de alimente care, dacă sunt bune pentru americani sau dacă sunt bune pentru japonezi sau dacă sunt bune pentru alte persoane de pe planetă, poate ar fi bune și pentru europeni. Însă, realitatea este că există aceste bariere non-tarifare, extrem de importante. Aceste bariere se aplică în ambele direcții și când vine vorba de relația cu Statele Unite, cu China sau cu orice alt partener comercial, până la urmă”, adaugă economistul.
Revenind la discuția despre Trump și autoritățile americane care au decis mai întâi să aplice tarife suplimentare unor state, apoi s-au răzgândit, Christian Năsulea le compară cu incompetența arătată de toate guvernele succedate în România, renumite pentru impredictibilitatea lor. Totuși, deciziile pripite ale americanilor, urmate de anularea lor, transmit un semnal și mai prost și afectează mult mai multă lume.
Administrația Trump, mai incompetentă chiar și decât cea de la București
„Pur și simplu, în momentul în care iei niște decizii de politică externă de unul singur, fără să te consulți cu reprezentanții din mediul de afaceri, cu societatea în sens larg, după care revii asupra acelei decizii de câteva ori într-un interval de câteva săptămâni, în așa fel încât nimeni nu mai știe, în cursul acelei zile e greu să mai știi dacă sunt în vigoare taxele vamale, nu sunt în vigoare, parcă nici nu mai știm. Au fost zile întregi în care nu știam în ce situație ne aflăm, din cauză că erau luate decizii contradictorii pe parcursul unui interval foarte scurt de timp. Acest lucru, ca să fie foarte clar, face foarte rău pe economiei în ansamblul său. Dacă pot să fac o paralelă, noi în România ne plângem în momentul în care politicienii noștri introduc noi taxe peste noapte sau fac modificări care intră în vigoare 48 de ore mai târziu și de fiecare dată venim noi economiștii și spunem că nu se poate în felul ăsta din cauză că se creează instabilitate și incertitudine care fac foarte mult rău și afectează potențialul de creștere al economiei românești. Ceea ce s-a întâmplat în Statele Unite în ultimele săptămâni depășește cu mai multe ordine de mărime nivelul de incertitudine creat de politicienii noștri prin faptul că de multe ori iau aceste decizii cu impact fiscal de pe zi pe alta. Ne-au arătat partenerii noștri americani că se poate mult mai rău, că de fapt politicienii noștri au fost aproape responsabili comparativ cu ei, având în vedere cele aproape trei zile pe care le-am avut în luna decembrie ca să ne pregătim pentru niște modificări de cod fiscal”, susține expertul.
România depinde enorm și de deciziile mai bune sau mai rele care se iau la Bruxelles. Asta fără a pune la socoteală deciziile de multe ori neinspirate ale autorităților române.
„În primul rând, așa aici, o mențiune tehnică. Discuțiile legate de taxe vamale, de politica pe care o duce Uniunea Europeană cu privire la anumite parteneriate comerciale reprezintă o prerogativă a Bruxelles-ului. Este o chestiune care se discută la Bruxelles se stabilește de principiu la Directoratul General pentru Comerț pentru că noi, România, suntem membri din această piață unică a Uniunii Europene, această creație extraordinară care nouă românilor ne-a dus foarte multe avantaje și ne-a ajutat să creștem cu niște rate de creștere care nu ar fost posibile dacă trebuia să tranzacționăm pe cont propriu pe piața din România și eventual să încheiem acorduri bilaterale cu alte state pentru a liberaliza comerțul. Noi n-am fi avut capacitatea să facem asta pe cont propriu. Uniunea Europeană vine cu o piață uriașă la care avem automat acces, unde produsele în special circulă liber, serviciile circulă din ce în ce mai liber, deci mai avem un pic de lucru acolo dar, din punctul acesta de vedere practic Uniunea Europeană este cea care trebuie să negocieze pentru noi europenii, în așa fel încât să se asigure că extinde liberul schimb de care ne bucurăm ca membri”, arată Năsulea.
Cum ar trebui să răspundem la războiul comercial declanșat de Trump
El răspunde și la întrebarea cea mai importantă care ne frământă cel mai tare în această perioadă, anume cum ar trebui să răspundă Uniunea Europeană în „războiul” comercial cu SUA. Referitor la ceea ce ar trebuie să facă Uniunea Europeană în acest „război” al tarifelor, opinia lui Christian Năsulea este aparent surprinzătoare, însă argumentele sale sunt imbatabile. Orice noi taxe impuse de Uniunea Europeană Americii sau oricărui stat se vor răsfrânge asupra cetățeanului european, cel care, de fapt, le-ar plăti din propriul buzunar.
„La întrebarea ce ar trebui să facem avem mai multe, sau mă rog mai degrabă ce ar trebui să facă Uniunea Europeană pentru europeni, inclusiv pentru noi românii, avem mai multe tipuri de răspunsuri. Avem în primul rând răspunsul economiștilor. Și acesta pornește de la faptul că taxele varmale sunt plătite de către proprii cetățeni în momentul în care sunt aplicate și că ele întârzie creșterea economică, duc la reducerea schimburilor la nivel global, practic la reducerea PIB-ului mondial. Și atunci răspunsul economiștilor este până atunci când cineva impune taxe varmale răspunsul corect este să nu facem absolut nimic. Noi ar trebui să nu facem nimic în același sens având în vedere că măsura impunerii de taxe varmale are efect negativ pentru proprii cetățeni. Apoi, aceastp decizie are efecte negative în cascadă pentru toată lumea. Și nu vrem să contribuim la aceste efecte negative. Și mai mult decât atât, nu vrem să ne facem singuri rău pentru că vrem să demonstrăm ceva din ambiție, din mândrie ori pentru că vrem să transmitem un mesaj către cei care au decis să își facă singuri rău impunând taxele varmale în primul rând. Deci acesta este răspunsul economistului”, susține profesorul Năsulea.
Există însă și un alt răspuns, din perspectiva politicianului și a diplomatului. Din păcate, acesta nu ține cont de situația propriilor cetățeni și de faptul că aceștia vor suferi. Însă și acest răspuns are o justificare.
„Răspunsul diplomatului, răspunsul celui care este însărcinat cu politica externă a Uniunii Europene în așa fel încât să obțină niște condiții cât mai bune de schimb cu partenerii comerciali va trebui să fie un pic diferit. Asta și pentru că în momentul în care ai în față o persoană cu ideologia pe care o are Donald Trump legată de negocieri, legată de the art of the deal, de arta de a ajunge la un compromis, evident că trebuie să ai niște cărți de joc în mână. Iarăși ca să citez aici din Reprezentanța Administrației Prezidențiale Americane, nu din altă parte. Deci pentru a avea niște cărți de pus pe masă în momentul în care mergem la negociere poate că este justificabil să impunem și noi niște taxe vamale”, adaugă expertul.
Cristian Năsule a participat săptămâna trecută la discuțiile de la Bruxelles cu Directoratul General pentru Comerț al Comisiei Europene și vorbește în cunoștință de cauză și despre o a treia variantă de răspuns la taxele lui Trump.
„Din discuțiile la care am participat și eu la Bruxelles cu reprezentanții europeni care se gândeau intens la soluții pentru aceste probleme, am descoperit că ideile pe care aceștia le au cu privire la cărțile cu care am putea să mergem la masa de negociere sunt foarte similare cu ceea ce am spus și eu și cu ceea ce au spus și foarte mulți dintre colegii mei cu privire la eventualele taxe varmale reciproce aplicate de către Uniunea Europeană. Și aici răspunsul sună, de fapt, în felul următor. Dacă decidem să aplicăm taxe varmale, ele trebuie să fie aplicate pe produse pe care consumatorii europeni să le poată înlocui foarte ușor din alte surse. Asta înseamnă să nu fie taxe puse pe bunuri de care depind cetățenii europeni pentru masa zilnică. Deci nu bunuri de primă necesitate, în niciun caz pentru produse pe care cetățenul european vulnerabil cu venituri mici să fie nevoit să plătească prețuri mai mari din cauză că nu ar avea alternativă”, punctează el.
Taxe pe Harley Davidson și pe blugii Levi's
Astfel, printre produsele americane pe care ar putea fi puse taxe suplimentare, dacă SUA vor declanșa până la urmă războiul tarifelor, ar fi unele care nu se regăsesc sau se găsesc mai puțin de regulă în „meniul” europenilor.
„Se făcuse chiar o listă în acest sens. Pe lista aceea erau motocicletele Harley Davidson, blugii Levi's, erau niște mărci de fapt de produse așa numite iconice, reprezentative pentru economia americană, care urmau să fie taxate suplimentari pentru a transmite un mesaj peste Atlantic. Pentru că asta nu ar afecta prea mult europenii. Pentru că europenii nu au nevoie neapărat să cumpere nici motociclete Harley Davidson, nici jeansi Levi's, nici alcool de un anumit tip și de o anumită marcă provenind din Statele Unite, nici brichete de o anumită marcă din Statele Unite. Practic toată lista aceea fusese făcută tocmai în ideea în care să se lase europenilor alternative multe și facile, în așa fel încât să nu fie afectați”, explică Năsulea.
În schimb, avertizează expertul, taxarea giganților tech americani – Google, Facebook, X – ar avea repercurisiuni asupra europenilor.
În fine, o altă variantă luată în calcul de europeni a fost să taxeze statele americane care l-au votat pe Trump, dar nu și pe cele care au votat-o pe Kamala Harris.
„Practic, UE a decis să vizeze votanții lui Trump, în așa fel încât aceștia să simtă consecințele alegerilor pe care le-au făcut și ale alegerilor făcute de președintele lor. Însă asta nu ține atât de mult de economie cât de faptul că se căutau soluții și instrumente de negociere. Singura critică pe care aș aduce-o la această idee este că Uniunea Europeană, reprezentanții cu care am stat de vorbă la Bruxelles, păreau să fie dornici să rezolve problema acestor taxe vamale impuse de administrația Trump pentru toată lumea. Din nou, oficialii europeni nu se vedeau doar responsabili pentru cetățenii europeni, ci se vedeau deja responsabili pentru asigurarea unui viitor mai bun, unei soluții mai bune care să acopere pe toată lumea de pe pământ. Nu doar pe toată lumea din Uniunea Europeană. Și atunci, din punctul meu de vedere, acesta poate că e un ideal nobil, însă este dificil de spus dacă e foarte bine sau dacă cetățenii europeni vulnerabili, cei cu venituri mici sunt dispuși să fie folosite și din resursele lor în așa fel încât să fie obținute niște rezultate mai bune la nivel mondial”, încheie Christian Năsulea.
Se încarcă comentariile...
