Exclusiv Adevărul despre un posibil război în Europa. Un cunoscut profesor de la Oxford decriptează planurile Kremlinului și avertizează România
0Riscul unui război de amploare e cât se poate de real, avertizează tot mai mulți experți. Profesor la Universitatea Oxford, Corneliu Bjola analizează, pentru „Adevărul”, situația la nivel european și trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile la care e expusă România.
Tot mai mulți experți avertizează că undeva în 2030, dacă nu chiar mai repede, ar putea izbunci un mare război, dacă nu chiar un nou război mondial. Ipoteza alarmantă este luată în calcul de generali din Occident, politicieni și analiști. Există mai multe ipotetice focare de război, unele active, iar altele înghețate sau mocnite. Voci avizate susțin că un război de amploare ar putea izbucni în Europa. În această variantă ar fi vorba de escaladare a războiului din Ucraina.
Alți experți au în vedere regiunea Indo-Pacific, acolo unde China amenință Taiwan. În sfârșit, alții vorbesc despre un adevărat butoi cu pulbere în Orientul Mijlociu.
Tot mai multe avertismente
Pornind de la prima variantă, cea a unui mare război european, militarii francezi din România au realizat operații topografice precise la noi, pentru a afla care ar fi punctele cele mai vulnerabile, în cazul unui atac venit dinspre Răsărit. Informația a fost publicată în weekend de francezii de la Le Figaro. Și tot în weekend, șeful armatei germane, generalul Carsten Breuer, a avertizat că țara sa trebuie să se reînarmeze până în 2029, anul în care, potrivit spuselor sale, Rusia ar fi în măsură să atace o țară NATO. Nu sunt însă singurele avertismente, ci doar cele mai recente. Politologul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, de ce Europa este expusă, iar România este printre cele mai vulnerabile țări.
„Riscul unui conflict global major până în 2030 nu mai este o simplă speculație, ci o preocupare tot mai prezentă în cercurile strategice occidentale. Într-un context marcat de instabilitate, remilitarizare și rivalitate între mari puteri, mai mulți factori converg pentru a contura un orizont de escaladare serioasă, iar Europa rămâne una dintre cele mai probabile regiuni în care o astfel de conflagrație ar putea izbucni”, spune Corneliu Bjola.
Expertul spune că războiul din Ucraina trebuie privit doar ca o etapă dintr-un plan mai amplu gândit la Moscova. De altfel, Kremlinul nu a ascuns niciun moment faptul că dorește să-și restabilească zona de influență de dinaintea anilor 90.
Adevărul despre un posibil război în Europa
„Pe frontul estic, războiul din Ucraina trebuie înțeles ca o etapă într-un plan mai amplu al Rusiei de a-și restabili sfera de influență în fostul spațiu sovietic. Această strategie a fost exprimată clar cu puțin timp înainte de invazia din 2022, când Moscova a prezentat o serie de cerințe adresate NATO și Statelor Unite, printre care revenirea Alianței la configurația din anii ’90 – când țările est-europene nu beneficiau de protecția NATO – și excluderea Ucrainei din orice perspectivă de aderare. Aceste solicitări nu au fost formulate ca o bază pentru negocieri, ci ca expresie a unui obiectiv strategic: refacerea zonelor tampon și readucerea statelor est-europene sub influența directă sau indirectă a Kremlinului”, mai spune Bjola.
Propaganda rusă, una extrem de activă în România, dar și pe tot continentul, încearcă să pregătească terenul. Printre cele mai vizate țări este Republica Moldova.
„În acest context, este esențial ca publicul din Europa – în special cel din România, unde în ultima perioadă propaganda rusă a avansat considerabil – să înțeleagă că Ucraina nu este scopul final, ci doar primul pas într-o viziune geopolitică mai largă. Ceea ce pare a fi o confruntare localizată are, de fapt, implicații directe pentru securitatea Republicii Moldova, a statelor baltice și a întregului flanc estic al NATO, în special al celui de sud. Această realitate trebuie comunicată clar și argumentat, pentru a evita banalizarea conflictului sau reducerea lui la o simplă dispută teritorială”, afirmă Bjola.
Pe acest fond, politica de dezangajare a Statelor Unite ale Americii, care a început încă din timpul primului mandat al lui Barack Obama să se reorienteze spre regiunea Indo-Pacific, lasă spațiu de manevră Rusiei și intrigilor promovate de la Kremlin.
„Un al doilea element care merită atenție este tendința tot mai evidentă de slăbire a angajamentului strategic al SUA în Europa. În ultimii ani, se observă o presiune crescândă în direcția redistribuirii resurselor americane către teatrul indo-pacific, în paralel cu solicitări interne privind reducerea cheltuielilor pentru apărarea aliaților europeni. În acest sens, semnalele apărute săptămâna trecută, chiar dacă neconfirmate oficial – privind posibilitatea retragerii parțiale a trupelor americane din Europa de Est, inclusiv din Polonia și România, sunt deosebit de îngrijorătoare. O astfel de măsură, indiferent de justificarea logistică sau politică, va fi interpretată de Rusia ca un semn clar de slăbire a angajamentului american și o invitație la testarea frontierelor NATO”, avertizează Corneliu Bjola.
Marea problemă a lui Putin
Deși toate astrele par să se fi aliniat în favoarea Moscovei, rușii au și o mare problemă: timpul. Vârsta înaintată a lui Vladimir Putin și lipsa unui succesor cert fac ca tot planul bine pus la punct de strategii Kremlinului să fie condiționat. Acest lucru poate avea însă și un dublu tăiș și l-ar putea determina pe Putin să-și asume marele risc de a intra într-un război total cu NATO.
„Trebuie de asemenea înțeles și faptul că liderul de la Kremlin joacă împotriva timpului. Având aproape 72 de ani, Putin se vede mai degrabă ca un „restaurator al măreției naționale” decât ca un lider izolat, care a pierdut influența Rusiei pentru câțiva kilometri pătrați în Donbas. Tocmai de aceea, există temeri legitime că ar putea recurge la pași și mai agresivi – de exemplu, în Moldova sau în flancul estic al NATO – pentru a-și asigura o «moștenire istorică»”, adaugă Bjola.
Pe de altă parte, chiar dacă mulți experți și analiști militari susțin că Rusia este mult mai puțin puternică decât se credea, Corneliu Bjola este de părere că lucrurile trebuie privite altfel. Deși a suferit pierderi însemnate, Rusia reușește să își refacă armata și tehnica militară distrusă, iar armata sa va ieși mai puternică din războiul din Ucraina, având o experiență de luptă completă.
„Mai mult, experiența conflictului din Ucraina – oricât de costisitoare – nu a condus la o repliere strategică, ci dimpotrivă: la adaptare, consolidare internă și pregătirea unor noi acțiuni militare agresive. Mai mulți analiști și oficiali din state europene avertizează că Rusia va fi capabilă să-și reconstituie o forță militară ofensivă într-un interval scurt, ceea ce sugerează un orizont de risc crescut în următorii 2–4 ani”, punctează Corneliu Bjola.
România este direct afectată și riscă să fie și mai mult, dacă planurile lui Vladimir Putin și ale strategilor Kremlinului se vor concretiza.
„Pentru România, aceste evoluții au implicații directe și grave”
„Pentru România, aceste evoluții au implicații directe și grave. Proximitatea geografică față de Ucraina și Transnistria, vulnerabilitățile infrastructurale, dar și presiunile hibride deja prezente – de la dezinformare la interferențe politice – transformă țara noastră într-o posibilă țintă într-un scenariu de escaladare. În plus, orice retragere de trupe aliate de pe teritoriul național va amplifica riscurile de securitate și va slăbi capacitatea de descurajare regională”, atenționează Bjola.
Concluzia expertului român nu lasă loc de interpretări. România trebuie să fie pregătită, să își întărească armata și să își păstreze sistemele de alianță. Doar în acest fel poate fi descurajată Rusia și poate fi evitată o nouă perioadă catastrofală pentru istoria modernă și contemporană a României.
„În concluzie, ne îndreptăm către o perioadă de incertitudine strategică profundă. Evoluțiile actuale pot duce la escaladarea războiului într-un conflict de anvergură globală, iar Europa – prin poziția sa centrală în această dispută geopolitică – trebuie să se pregătească în consecință. Aceasta înseamnă nu doar investiții în apărare, ci și consolidarea coeziunii interne, combaterea activă a dezinformării și o comunicare publică onestă despre riscurile reale cu care ne confruntăm”, încheie Corneliu Bjola.
Se încarcă comentariile...
